responsabilitate

Ce-i al tău e pus deoparte?

Dumnezeu are pentru fiecare darul său. Numai că trebuie să acţionezi...

„Trebuie făcut totul pentru evitarea divorțului. Omul trebuie să-și asculte conștiința”

În general, în viața de familie orgoliul și mândria sunt dușmanii cei mai periculoși. Dacă nu există smerenie, viața de familie normală este imposibilă. Lucrul principal în viața de familie este să-l rabzi pe celălalt. Și lucrul acesta este foarte greu. Una este să rabzi pe cineva într-o anume situație și alta e să-i rabzi toate neajunsurile timp de mulți ani. Acesta e un mare efort. Fără ajutorul lui Dumnezeu este imposibil. Tocmai de aceea Biserica sfințește căsătoria prin Taina Cununiei.

Când se roagă oamenii mai mult și mai din inimă?

Catastrofele și cataclismele ne descoperă relativitatea vieții și a bunurilor pământești, ne trezesc conștiințele adormite sau pervertite, ne aduc aminte de Dumnezeu și ne îngrozesc de dezordinea care ar domni în lume dacă s-ar călca legile lui eterne.

Libertatea atrage după sine și responsabilitatea

Dumnezeu nu vrea să ne aducă cu sila în Rai. Căci dacă noi am intra acolo cu răutatea în suflet, am pleca din nou ca Adam, deși acesta nu era rău ca noi. Ba chiar de-am intra, nu în sânul lui Avraam, ci în însuși sânul lui Iisus, L-am vinde ca și Iuda, dacă nu ne curățim inima de vicleșug.

Viața de familie cere o mare capacitate de adaptare la schimbare

Dacă soţii nu vor să se schimbe ei înşişi şi să îşi schimbe atitudinea faţă de situaţia ce s-a creat, căsnicia lor nu va ţine mult. Una dintre calităţile cele mai preţioase în viaţa de familie este gândirea flexibilă, capabilă de creaţie. Perechile care posedă această calitate vor străbate cu succes toate perioadele vieţii.

De ce astăzi tinerii nu prea mai reușesc să-și întemeieze o familie trainică?

Acum, tinerii nu au disponibilitatea de a se dedica copiilor, tovarășului de viață. Ei năzuiesc să îsi construiască o viață foarte comodă, foarte confortabilă, cu numeroase posibilități de autodezvoltare, studii, călătorii. Generația care iese acum în arena reproductivă stă prost cu slujirea și dăruirea. 

Primii 6 ani din viața copilului sunt fundamentul pentru întreaga sa educație

Mulți părinți cred că educaţia începe doar din clipa când copiii încep să meargă la şcoală. Un gânditor adânc al vremii noastre afirmă că educaţia se sfârşeşte deja la zece ani, iar alt înţelept al lumii spune: „De obicei, omul rămâne pentru toată viaţa aşa cum a fost vreme de şase ani la sânul mamei sale”.

O soție înțeleaptă își ajută soțul să fie „bărbat adevărat”

Unele soții se plâng că bărbații lor nu știu să fie cap de familie, să ia decizii, să se comporte bărbătește. Este posibil ca ei chiar să nu știe cum să facă acest lucru, pentru că nu au fost învățați sau nu au avut un model sănătos. Alteori, chiar soțiile sunt cele care nu le dau voie să fie bărbați cu adevărat, pentru că preiau conducerea în familie, dirijează toate deciziile, și apoi tot ele se plâng că nu mai pot face față și soții nu le ajută cu nimic.

„O, om!, ce mari răspunderi ai/ De tot ce faci pe lume...” – Sfântul Ioan Iacob Hozevitul de la Neamț

Trăiești o viaţă, viaţa ta E una, numai una Oricum ar fi, tu nu uita Cum ţi-o trăiești, vei câștiga Ori fericire pe vecie, ori chin pe totdeauna.

Mântuirea părinților depinde și de felul în care și-au educat copiii

„Iată, fiii sunt moştenirea Domnului, răsplată rodului pântecelui”, spune psalmistul şi prorocul David. Iar dacă părinţii sau mama se simt împovăraţi sau cârtesc împotriva copiilor, săvârşesc un mare păcat înaintea lui Dumnezeu.

Pagini