Iubiți frați și surori în Hristos,

Cu inimă recunoscătoare și sufletul plin de bucurie, prăznuim astăzi Ziua Culturii Naționale, o sărbătoare ce transcende granițele geografice, unind ambele maluri ale Prutului într-un singur duh al identității românești și al spiritualității ortodoxe. Anul acesta, omagiem cu deosebită încântare 175 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, acest „om deplin al culturii românești”, a cărui operă rămâne fundament al conștiinței noastre naționale.

Biserica Ortodoxă Română, ca mamă duhovnicească a neamului, a fost dintotdeauna un stâlp al culturii și spiritualității românești. În Basarabia, acest rol a fost cu atât mai evident în perioadele de încercare, când regimurile imperialist și comunist au încercat să înăbușe glasul credinței și al culturii naționale. În acele vremuri grele, clericii și ierarhii basarabeni au devenit adevărați mărturisitori, slujind nu doar altarului, ci și culturii și educației neamului.

De-a lungul istoriei sale bimilenare, Biserica Ortodoxă Română a avut un rol fundamental în cultivarea și afirmarea conștiinței unității naționale, promovând limba română ca expresie vie a identității spirituale și culturale, atât în grai, cât și în scris. Liturghia, săvârșită neîntrerupt în limba română în toate provinciile istorice, a consolidat legăturile dintre credință, cultură și neam.

Astfel, Biserica Ortodoxă Română s-a dovedit a fi un aliat statornic al Țărilor Române, contribuind activ la păstrarea identității naționale prin cultul divin, prin tipărirea sfintelor cărți în incinta mănăstirilor și prin educația oferită în școlile bisericești și monahale.

Mitropolitul Gurie Grosu, primul mitropolit al Mitropoliei Basarabiei, a fost un exemplu vrednic de arhipăstor care a îmbinat cu dumnezeiască revelație dimensiunea spirituală cu cea culturală, contribuind la promovarea limbii române, la editarea de cărți teologice și la formarea tinerelor generații în duh românesc și ortodox. Alături de el, Mitropolitul Efrem Enăchescu și alți ierarhi și preoți au fost adevărați ctitori de cultură, veghetori neobosiți ai identității noastre.

Nu putem omite contribuția școlilor și instituțiilor teologice din Basarabia, care au educat nu doar clerici, ci și dascăli, intelectuali și academicieni, devenind adevărate vetre de cultură duhovnicească. Tipografiile bisericești și cărțile tipărite cu binecuvântarea Mitropoliei Basarabiei au fost torțe aprinse în întunericul vremurilor, păstrând tainică, dar vie flacăra credinței și a limbii române.

Astăzi, ne închinăm cu smerenie în fața personalităților bisericești și laice, a intelectualilor și profesorilor care au păstrat cu sfințenie tezaurul moștenirii în vremuri de restriște. În același timp, ne bucurăm că trăim într-o epocă în care Biserica și Cultura pot colabora liber și rodnic, întru slava lui Dumnezeu și binele neamului românesc de pretutindeni.

Cu ocazia acestui moment de înaltă însemnătate națională, îndemnăm pe toți cei care slujesc Bisericii și Neamului să-și unească glasurile și eforturile pentru a păstra nealterat tezaurul nostru cultural și spiritual. Mihai Eminescu ne învață că „Biserica este maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului”, iar noi suntem chemați să continuăm această moștenire, transmițând-o cu mândrie generațiilor viitoare.

În acest an, când marcăm Centenarul Patriarhiei Române și al Mitropoliei Basarabiei, ne rugăm ca Dumnezeu să ne binecuvânteze viitorul prin unitate, să ne dea putere să rămânem statornici în credință și în dragostea de neam, iar prin toate să fie slăvit numele Preasfintei Treimi.

Cu arhierească binecuvântare și dragoste părintească,

♱ ÎPS Părinte PETRU,
Arhiepiscopul Chișinăului,
Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor