cultură

Mănăstirea Tismana

Măreaţa ctitorie a Sfântului Cuvios Nicodim, Mănăstirea Tismana este aşezată pe Muntele Stârmina, la circa 5 km nord de oraşul Tismana. Numele mănăstirii vine de la o specie de conifer, care în trecut domina pădurile din împrejurimi.

„Călugărul trebuie să fie o lumină lumii”

Adevărul profund al Ortodoxiei nu se epuizează nici într-un raționalism sterp, dar nici nu rămâne un pietism ieftin, alcătuit din manifestări așa-zis sentimentale, fără sens, suspectate ca fiind inferioare de orice intelectual. La Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, cultul s-a împletit încă de la început cu ceea ce s-a numit cultură, din epoca lui Vasile Lupu – ctitorul – și până în zilele noastre. Cum privește un viețuitor al ei cultura, vom afla de la tânărul ierodiacon, părintele Alexandru. 

Arta iconografică în spațiul rusesc

Cum a ajuns ca poporul rus să moștenească arta bizantină și care sunt trăsăturile esențiale care exprimă o icoana rusească? 

Satul românesc în creațiile lirice

O privire de ansamblu asupra literaturii române ne face cunoscut faptul că satul românesc a fost mereu un izvor de inspirație pentru scriitorii care, fascinați de lumea sătească tradiţională, au evidențiat-o în numeroase creații surprinzând aspecte comune, dar și specifice ale universului rural. Atitudinea lor ne relevă importanța satului românesc în devenirea noastră istorică, în calitate de tezaurizator al unor inestimabile valori ce trebuie valorificate și transmise urmașilor.                                                                                                                         

Maestrul Viorel Munteanu, un apostol al celor inefabile

Îmi este greu să vorbesc despre o personalitate atât de complexă – cu rod atât de bogat în cultura românească – precum cea a maestrului Viorel Munteanu. Am conştiinţa că sunt mulţi alţii care-l cunosc mult mai bine decât mine, care l-au studiat, audiat, care i-au urmărit cariera şi pot vorbi ore în şir despre inepuizabilele faţete ale creaţiei sale. Şi totuşi, cred că puţină lume vede în maestrul Viorel Munteanu un apostol, un misionar.

Cultura poate fi purtătoare de evlavie creştină

Slujitorii Bisericii sunt liberi să conlucreze îndeaproape cu oamenii din lumea artelor şi a culturii pentru a lumina lumea. Biserica, arta şi cultura sunt împreună-părtaşe la un câmp misionar comun şi împreună iau asupră-le sarcina comună de a răspândi luminare.

(Video) Mitropolitul Iosif Naniescu, ctitor al Academiei Române

(Video) Mitropolitul Iosif Naniescu, ctitor al Academiei Române 

Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român

Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc. Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizației românești a urmat modelul bizantin; o seamă de personalități eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menționa doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă.

Cultura română și Eminescu

Nu se putea alege o zi mai potrivită pentru omagierea culturii noastre decât cea în care îl sărbătorim pe Eminescu, omul deplin al ei. Poetul şi-a dobândit acest nume prin incontestabila-i trudă pe tărâm cărturăresc și patriotic, fără vreo influență sau sentință arbitrară venită de undeva, fără ca vreun for academic, politic sau juridic să i-l fi atribuit.

Mitropolitul Teofan I a format cea mai vestită şcoală de pictură în tehnica al fresco

Acest mitropolit a format în Moldova, la Mitropolia din Suceava, cea mai vestită şcoală de pictori în frescă, printre care străluceau meşterul Dragoş Coman şi zugravul Toma din Suceava. Tot la îndemnul lui, voievodul Petru Rareş a zidit din nou şi a reînnoit mai multe biserici şi mănăstiri, ca: Mănăstirea Humor (1530), Mănăstirea Moldoviţa (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava (1535), Mănăstirea Probota (1527), Mănăstirea Bistriţa (1541-1546) şi altele. De asemenea, a rânduit stareţi din cei mai aleşi în mănăstiri şi a dezvoltat şcolile de copişti şi caligrafi de la Putna, Neamţ, Bistriţa, Probota şi Moldoviţa.

Pagini