cultură

Am cumpărat cărţi de când mă ştiu şi am împărţit cărţi de când mă ştiu… cartea este viaţă!

Chiril şi Metodie – părinţi ai unui alfabet folosit timp de cinci secole în Ţările Române

Studiile lingvistice au demonstrat că, în primele secole, strămoşii noştri au folosit limba de acasă şi la biserică. Apoi, o dată cu introducerea paleoslavei în Cancelaria Domnească şi în actele oficiale, această limbă a ajuns şi pe buzele slujitorilor sfinţiţi. Primele cărţi caligrafiate, apoi tipărite, au fost în slavonă. Abia prin secolul al XVI-lea, în cărţile de cult s-a simţit nevoia limbii române. Conform principalilor cercetători în domeniul lingvisticii, timp de cinci secole, strămoşii noştri au folosit o scriere care astăzi ne este aproape necunoscută – alfabetul chiliric.

Ce face lectura din copilul tău

Lectura este cel mai puternic instrument care se foloseşte la formarea interesului şi a gusturilor unui copil. Literatura artistică îl familiarizează cu psihologia, cu viaţa şi caracterul oamenilor, îl ajută să se descurce în viaţă.

Ferestre către suflet - „Luna Pentru viaţă. Pentru părinţi, pentru copii”

În emisiunea Ferestre către suflet de săptămâna aceasta, am aflat despre evenimentele care vor avea loc la Iaşi în luna martie, denumită „Luna Pentru viaţă. Pentru părinţi, pentru copii”.

Fereste către suflet: Filmul „7 Cuvinte - povestea unui biruitor”, la Iaşi

Zilele acestea, la Iaşi au avut loc mai multe proiecţii ale filmului „7 Cuvinte - povestea unui biruitor”.

Ferestre către suflet: Limba română, limbă străină de studiu

Astăzi vă propun să deschidem o fereastră către fraţii noştri de peste Prut, o fereastră de suflet, încercând să înţelegem o situaţie inedită: cum e să studiezi în şcoală limba română ca limbă străină?

Arta iconografică în spațiul rusesc

Cum a ajuns ca poporul rus să moștenească arta bizantină și care sunt trăsăturile esențiale care exprimă o icoana rusească? 

Mănăstirea Tismana

Măreaţa ctitorie a Sfântului Cuvios Nicodim, Mănăstirea Tismana este aşezată pe Muntele Stârmina, la circa 5 km nord de oraşul Tismana. Numele mănăstirii vine de la o specie de conifer, care în trecut domina pădurile din împrejurimi.

Mitropolitul Teofan I a format cea mai vestită şcoală de pictură în tehnica al fresco

Acest mitropolit a format în Moldova, la Mitropolia din Suceava, cea mai vestită şcoală de pictori în frescă, printre care străluceau meşterul Dragoş Coman şi zugravul Toma din Suceava. Tot la îndemnul lui, voievodul Petru Rareş a zidit din nou şi a reînnoit mai multe biserici şi mănăstiri, ca: Mănăstirea Humor (1530), Mănăstirea Moldoviţa (1532), Catedrala Episcopiei din Roman (1542), biserica „Sfântul Dumitru” din Suceava (1535), Mănăstirea Probota (1527), Mănăstirea Bistriţa (1541-1546) şi altele. De asemenea, a rânduit stareţi din cei mai aleşi în mănăstiri şi a dezvoltat şcolile de copişti şi caligrafi de la Putna, Neamţ, Bistriţa, Probota şi Moldoviţa.

Dosoftei, Mitropolitul care a adus limba română în Sfântul Altar

Dumnezeu, Tatăl, Treime, credinţă, întrupare, înviere, înălţare, biserică, rugăciune, Fecioara, potir, pâine, Trup şi Sânge, cuvinte esenţiale în manifestarea credinţei noastre, sunt cuvinte pur româneşti, pe care strămoşii nu au avut ocazia să le rostească în biserică. Cel care a avut curajul să ducă în Sfântul Altar limba română, care nu era una sacră, a fost mitropolitul Moldovei, Dosoftei – în secolul al XVII-lea. 

Pagini