Deci, Sfânta Scriptură este aşa cum ai merge mata pe o câmpie şi găseşti o fântână cu ciutură. Şi dacă eşti însetat, doar n-o să bei toată fântâna, când ţi-e sete. Dar ce faci? Din fântână scoţi apă cu ciutură, din ciutură pui în căldare, din căldare în cană şi din cană pui în pahar. Din pahar bei cât îţi trebuie şi fântâna rămâne curată şi tu ţi-ai potolit setea.

Aşa să faci şi cu citirea Sfintei Scripturi. De aici s-au făcut sectele. S-au băgat în Sfânta Scriptură după capul lor. Sfânta Scriptură este foarte adâncă şi cine o citeşte fără tălmăci, fără să ştie cum o explică Sfinţii Părinţi, se prăpădeşte. Dar nu-i de vină Sfânta Scriptură, că apa-i cuvântul lui Dumnezeu. Îi de vină omul care se bagă în Sfânta Scriptură nepregătit şi fără să înţeleagă lucrurile. Nu vă luaţi după sectari, care răstălmăcesc Scriptura, că vă prăpădiţi.

(Arhimandrit Ilie Cleopa, Ne vorbește Părintele Cleopa, ediția a 2-a, vol. 3, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, pp. 42-43)