Intervenția părinților nu trebuie să fie bazată doar pe interdicții, ci și pe încurajarea pentru luarea unor decizii pertinente în toată libertatea.

Din păcate, se poate ajunge foarte ușor în situația în care părinții se simt depășiți și nu se mai cred capabili să intervină eficient. S-ar simți mai confortabili dacă altcineva ar face aceste lucruri în locul lor. Aceștia ar putea fi dascălii și, în cazul familiilor ancorate în viața bisericească, preotul. Chiar dacă uneori intervenția acestora se poate dovedi benefică, nu trebuie pierdut din vedere că părinții își cunosc cel mai bine copiii și, dacă au cultivat la timpul potrivit o relație de încredere, ajung mai ușor la inima lor.

În orice situație s-ar afla, părinții trebuie să-i ajute pe copii să cultive un discernământ sănătos.

Din păcate, este greu ca, la începutul vieții de familie, părinții să înțeleagă toate aspectele importante ce privesc educația copiilor. Există posibilitatea ca familiile să facă greșeli de abordare a aspectelor educaționale, în rândurile pe care le supun atenției cititorului nu îmi permit să ofer soluții absolute, ci propun anumite căi prin care să poată fi remediate neajunsurile ce s-au putut instala în timp.

Atunci când ne dăm seama că am făcut anumiți pași nepotriviți în raportarea față de copii, este important să înțelegem natura greșelilor și impactul lor. O astfel de înțelegere poate duce la o corectare a atitudinilor și, chiar dacă această schimbare intervine mai târziu, nu este zadarnică. Un copil care observă schimbări de atitudine în comportamentul părinților, când le înțelege temeinicia, este ajutat să fie și el însuși capabil să-și schimbe comportamentul. Pe lângă beneficiile îndreptării vor primi si mărturia unor adulți care-și asumă responsabilitatea și se corectează în privința abordărilor vulnerabile și a gesturilor insuficient cântărite. Această experiență a observării unor atitudini smerite din partea părinților poate să se dovedească foarte benefică, deoarece greșelile și erorile fac parte din viața de zi cu zi, dar ceea ce contează este înțelegerea mecanismelor prin care omul poate depăși slăbiciunea și se poate corecta.

(Pr. Patriciu Vlaicu, Împlinirea omului în viața de familie, Editura Apostolia, Paris, 2021, pp. 53-54)

Îți mai recomandăm și: Sfaturi practice privind educația copiilor (I)

Să-mi cer iertare de la copilul meu?​