părinte (de copil)

Ce facem când copilul merge pe căi greșite?

Vorbiţi-i despre bine şi cu binele, iar apoi nu presaţi, ci arătaţi-i cât de mult vă amărâţi pentru că el a apucat-o pe o asemenea cale. Eu cred că osteneala dumneavoastră va avea rezultate mari dacă va fi însoţită de rugăciune. 

Autoritatea și sprijinul părinților – ingrediente necesare în dezvoltarea emoțională a copiilor

Copilul, care vine pe lume neputincios, așteaptă totul de la părinții lui, are foarte multă nevoie de autoritatea părinților. Din câte știu, foarte puțini părinți au autoritate asupra copiilor lor și au capacitatea, dispoziția și curajul să organizeze în așa fel viața copiilor, să aibă o astfel de atitudine față de aceștia încât copiii să se simtă bine, să simtă că au un suport concret pe care se sprijină.

Exagerările părinților pot îndepărta copiii de viața în Hristos

Adeseori, oamenii uită cum au fost ei în copilărie şi cer de la copii lucruri de care ei înşişi nu sunt în stare. Rezultatul este acela că foarte des, cu mult mai des decât am crede, copiii nu numai că se depărtează de Biserică, ci pierd şi legătura cu părinţii; lipsiţi fiind acasă de înţelegere, de dragoste şi de căldură, ei devin o pradă uşoară pentru orice învăţătură îndoielnică, se lasă convinşi de propaganda oricăror vicii... 

Când părinţii îşi încredinţează copiii lui Dumnezeu, atunci El este obligat să-i ajute

Părinţii să facă tot ceea ce pot pentru a-i ajuta, iar ceea ce nu pot face, pentru că întrece puterile lor, să o încredinţeze Atotputernicului Dumnezeu. Când părinţii îşi încredinţează copiii lor lui Dumnezeu, atunci El este obligat să-i ajute în lucrurile care nu se pot face omeneşte.

Educați copiii în spiritul frumuseții adevărate

Fixarea atenţiei asupra lucrurilor care răsfrâng frumuseţea dumnezeiască din lumea aceasta, capacitatea de a contempla această frumuseţe, dacă este dezvoltată la timp, formează sufletul copilului, îl schimbă. 

A fi părinte este ceva imposibil de explicat prin logica pământească: e un domeniu al relațiilor sufletești, este o altă dimensiune

Neavând copii, omul poate trăi după bunul plac, poate face ceea ce vrea. Devenind părinte, el dobândește o maximă nelibertate, ca să zic așa, și asta pe termen foarte lung: el își dă copiilor cele mai bune, cele mai frumoase, cele mai fertile decenii din viața sa. Se îngrijește de copil nu numai fizic, ci și sufletește. Păi, care e aici câștigul? Și totuși, soții vor să aibă copii. Câteodată, ce nu sunt gata să facă pentru asta! Aici își găsește aplicare conceptul de slujire. 

Fiecare copil are nevoie de timpul lui în compania părinților

Rezervaţi-vă timp pentru a comunica cu fiecare copil. Când apare în familie un nou copil, hotărâţi cât timp veţi dedica în mod exclusiv comunicării cu primul născut. Primul născut trebuie să ştie că dispune întotdeauna de o anumită porţiune din timpul părintelui, pe care o poate petrece doar împreună cu el.

Cum să creștem copii echilibrați

Iertarea, mila, compasiunea sunt câteva trăsături de care e foarte mare nevoie, atât în relaţia părinţi-copii, dar şi în relaţiile dintre fraţi. Noi putem să-i ajutăm pe copii să-şi construiască o relaţie foarte puternică între ei, învăţându-i să rezolve conflictele care apar şi să negocieze. De asemenea, e nevoie să petrecem timp de calitate cu fiecare, oferindu-le suport individualizat, după necesităţile fiecăruia, încurajându-i, sprijinindu-i atunci când le e greu, rugându-ne pentru ei şi spunându-le că facem asta. Aici, în familia noastră, copiii noştri îşi vor înfige rădăcinile şi se vor hrăni până la vremea când „va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa”, iar mediul pe care noi îl putem crea astfel constituie o temelie puternică pentru tot ce va urma în viaţa lor.

Viața de familie cere o mare capacitate de adaptare la schimbare

Dacă soţii nu vor să se schimbe ei înşişi şi să îşi schimbe atitudinea faţă de situaţia ce s-a creat, căsnicia lor nu va ţine mult. Una dintre calităţile cele mai preţioase în viaţa de familie este gândirea flexibilă, capabilă de creaţie. Perechile care posedă această calitate vor străbate cu succes toate perioadele vieţii.

Copiii învață de la părinți binele sau răul, pentru toată viața

Mama, cea mai iubită persoană pentru copil, izvor de afecțiune și tandrețe, stă rugându-se înaintea icoanei lui Hristos. Copilul privește când la mamă, când la icoană, și nu are nevoie de mari explicații despre ceea ce se întâmplă în fața lui. Aceasta este prima lecție tăcută a cunoașterii de Dumnezeu. Aceasta este prima și cea mai importantă lecție a evlaviei. Asemenea lecții puteți și trebuie întotdeauna să dați copiilor voștri.

Pagini