bunuri pământești

Bunurile naturale și bunurile duhovnicești

Bunurile naturale le dă Dumnezeu oamenilor cu un singur rost: ca să aducă aminte de bunurile mai înalte, mai dulci şi mai trainice. În adevăr, cel care nu înţelege lucrul acesta nu este înţelept, iar cel care nu-şi însuşeşte lucrul acesta este nefericit.

Nebunii lumii și nebunii în Hristos

Primul considerat nebun şi osândit ca atare de către stăpânitorii religioşi, dar lumeşti, ai vremii Sale a fost chiar Domnul nostru Iisus Hristos. Dar şi mai târziu a fost considerat nebun, maniac şi demonizat. Şi spuneau aceasta ascultătorilor Săi: „Are demon şi este nebun. De ce să-L ascultaţi?” (Ioan 10, 20; 7, 20; 8, 48, 52).

Adevărata ţintă a vieţii noastre este dobândirea Sfântului Duh

Dobândirea Sfântului Duh este de asemenea un câştig, dar un câştig veşnic, izvorâtor de daruri, foarte asemănător câştigului vremelnic, şi se obţine prin aceleaşi mijloace.

Răscumpăraţi vremea, că zilele rele sunt

Domnul nostru, Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos, aseamănă viaţa noastră cu un bâlci (târg, piaţă) şi fapta vieţii noastre pe pământ o numeşte negustorie, spunându-ne tuturor: Cumpăraţi până voi veni, răscumpăraţi vremea, că zilele rele sunt.

Bogat este cel ce Îl are pe Dumnezeu!

La Dumnezeu totul este posibil. Lui Dumnezeu Îi este cu putință să lipsească de bunurile duhovnicești pe cei nemiloși și aspri. El poate să dea cea mai mare bucurie săracilor nenorociți și nefericiți, care mor de foame.

„Toate câte veţi cere, rugându-vă cu credinţă, veţi primi”

Desigur, Domnul nu ne interzice să năzuim şi la bunuri trecătoare şi pământeşti. Domnul nostru vrea doar ca aceste bunuri să nu ne umbrească cel mai înalt bun - împărăţia lui Dumnezeu.

Poverile lumești se poată mai ușor când ne iubim unii pe alții

Sfânta Biserică se roagă ca să ni se dea și cele pământești, deși greutățile, necazurile și lipurile sunt nedespărțite de viața noastră pământească. Domnul n-a dorit ca grijile și nevoile să fie o caracteristică a ei. De aceea, prin gura Apostolului ne îndeamnă să purtăm sarcinile unii altora, pentru a asculta de Hristos Care Însuși ne-a învățat să ne iubim unii pe alții.