icoana Sfintei ana de la Bistrita

Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana

Această minune s-a făcut la 14 decembrie 1849, precum se vede scris de însuşi arhimandritul Varnava în medalionul de pe spatele stranei în care şade sfânta icoană.

Cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din Moldova

Am poposit adesea, în genunchi, în fața lor pentru o rugăciune de taină, așezându-ne pe locul unde și voievozii au îngenuncheat cândva. Dar noi nu știam. Ne vedeam doar durerea proprie, înfiptă ca un ac sângerând în prezentul nostru. Am căutat privirea Maicii cea Înțelegătoare și mânuțele Pruncului, ce se întindeau spre noi să ne mângâie, parcă. Le-am privit chipurile cu ochi simpli, neștiutori, așteptând un răspuns. Părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița, ne vorbește despre icoanele făcătoare de minuni, cele mai cunoscute în Moldova.

Sfânta Ana mijlocește vindecarea egumenului Mănăstirii Pângărați

În biserica Mănăstirii Bistrița din județul Neamț, icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana aduce mângâiere tuturor închinătorilor săi. Privind mai cu atenție, vom observa că una dintre nenumăratele minuni săvârșite prin mijlocirea aceleia care a fost mamă a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este consemnată chiar pe strana din lemn, frumos sculptată și aurită, pe care cel vindecat i-a dăruit-o cu multă recunoștință. E vorba de arhimandritul Varnava, stareț al Mănăstirii Pângărați în perioada 1833-1857.

Ce ne învață Sfânta Ana, mama Preasfintei Fecioare Maria?

Dacă ținem cont de faptul că Sfânta Ana s-a căsătorit la 15-16 ani și că a născut-o pe Prunca Maria la aproximativ 60 de ani, înțelegem că rugăciunea sa către Dumnezeu de a avea un copil nu s-a întrerupt vreme de aproximativ 45 de ani. Vă dați seama câtă răbdare și câtă statornicie? Iar Dumnezeu, văzând credința ei, răbdarea și statornicia sa, a dăruit Sfintei Ana mai mult decât a cerut ea.

Bucurii la icoana Sfintei Ana de la Bistrița

La Mănăstirea Bistrița nemțeană, sub privirea blândă a Sfintei Ana, pelerinii se-adună în genunchi de dimineață până seara și dobândesc, în urma rugăciunilor smerite, tăria de a-și șterge lacrimile slobozite în ascuns. Pe unii nici nu-i simți. În discreția lor, vin precum niște umbre și pleacă înseninați de nădejde. Aici l-am cunoscut pe micul Luca, un băiețel de patru ani, venit să se închine la icoana Sfintei Ana împreună cu tatăl și fratele său, și pe bunica Sofia, sprijinită într-un baston, ce la fiecare pas suspina și-i chema pe sfinți în ajutor.

Odoarele Mănăstirii Bistrița

Monument esențial al istoriei românilor, Mănăstirea Bistrița străjuiește și astăzi cu a sa candelă nestinsă a rugăciunii valea de la care și-a luat numele, dar și Moldova întreagă. Acest așezământ monahal păstrează câteva obiecte religioase, de artă și istorice, unice și foarte prețioase.

Mănăstirea Bistrița, firul de lumină ce leagă istoria de veșnicie

Mănăstirea Bistrița este una dintre cele mai vechi așezări monahale din Moldova și cea mai importantă ctitorie mușatină. Dacă luăm în considerare faptul că înainte de construirea ei de către domnitorul Alexandru cel Bun – pe locul bisericii mari de piatră pe care o vedem astăzi – a existat și un schit de lemn, timp de cel puțin o sută de ani, această vatră monahală a adunat, cu statornicie, mai bine de șapte sute de ani de rugăciune neîntreruptă.

Un ctitor reîntemeietor în modernitate: Cuviosul Varnava de la Pângăraţi

Și astăzi, locuitorii din satele de pe Valea Bistriţei vorbesc cu respect şi recunoştinţă despre arhimandritul Varnava, un stareţ al Mănăstirii Pângăraţi din trecut. Unii spun că îi învăţa pe copii carte şi îi recomanda de preoţi la sate; alţii, că era renumit în partea locului ca mare duhovnic şi părinte al tuturor. Părintele Varnava le-a făcut biserică în sat şi totodată, a înnoit Mănăstirea Pângăraţi.