plinirea vremii

De ce tăinuiește Dumnezeu momentul sfârșitului lumii?

A doua venire a Domnului va avea loc când se va împlini vremea, când omenirea va fi pregătită pentru această venire. Dumnezeu ca un Atoateștiutor, știe precis data sfârșitului lumii, dar această dată nu a fixat-o mai dinainte la anul cutare sau cutare, ci a lăsat și omului partea sa de contribuție la stabilirea acestei date; depinde deci și de om ca această dată să fie mai curând sau mai târziu.

Vreți s-ajungeți în Cer dintr-odată?

Nu aveți destule mărturii? Dar mângâierile lăuntrice, dar apropierea Maicii Domnului, dar ajutorul neașteptat și grabnic primit și multe altele? Ce mai vreți? Vreți s-ajungeți în Cer dintr-o dată! Așteptați! Toate își au vremea lor.

Vestea cea Bună: am primit Mântuitor!

Vestea pe care Arhanghelul Gavriil o aduce Sfintei Fecioare Maria că Îl va naşte pe Mântuitorul lumii este o „evanghelie”.

IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului: Crăciunul, începutul unei noi ere (Scrisoare pastorală, 2018)

Dumnezeu, în bunătatea Lui nemărginită, ne-a îngăduit să ajungem și în acest an la sărbătoarea Nașterii Domnului și să ne împărtășim din darul pe care Cerul l-a făcut pământului.

PS Macarie al Europei de Nord: Între Betleem și Steaua Polară (Scrisoare pastorală, 2018)

Minunându-ne de pronia lui Dumnezeu și călăuziți fiind de Steaua Betleemului, să ne închinăm împreună cu magii și păstorii Pruncului Iisus din iesle și Prea-curatei Sale Maici, ca apoi, în aceste ținuturi nordice, sub Steaua Polară, să îi aducem continuu închinare și ofrandă în Betleemul Bisericii, primindu-L pe așternutul proaspăt din ieslea inimii noastre.

Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului: Mărturie şi contramărturie (Scrisoare pastorală, 2017)

Cum dăm noi mărturie pentru credinţa noastră? Din darul lui Dumnezeu la noi este pace, însă duhul secularist şi anti-creştin nu lipseşte. Noi trebuie să dăm mărturie cu viaţa noastră. Creştinismul nu-i teorie, ci este viaţă nouă cu Hristos şi în Hristos condusă de Duhul Sfânt.

Ce așteaptă de la noi Dumnezeu

De vreme ce suntem plăsmuiți după chipul Ziditorului nostru, trebuie să simțim, să trăim și să înțelegem chipul Ziditorului, că adică suntem dumnezei și să creștem la cunoștința comuniunii noastre cu Hristos. Înțelegerea deplină și desăvârșită va fi „când Hristos, viața noastră, Se va arăta” acolo sus. Atunci nu mă voi recunoaște pe mine însumi, voi descoperi doar că într-adevăr eram și sunt dumnezeu, lumină din lumină.

Îndelunga răbdare a lui Dumnezeu

Venirea lui Hristos trebuia să se înfăptuiască atunci când a venit „plinirea vremii”, adică atunci când se vor fi trezit inimile oamenilor și Îl vor fi căutat. Dar până atunci unde se duceau strămoșii Domnului? Exista părerea că se duceau în iad, adică în întuneric, în valea întunecată, unde aruncau morții ca hrană păsărilor. Un astfel de sfârșit întristător aveau cei care Îl așteptau pe Hristos. Aici merită să ne minunăm de răbdarea lui Dumnezeu, Care a așteptat atâtea veacuri ca să ne facă purtători ai Duhului Sfânt. El a așteptat mai mult decât noi.

Să alungăm cearta dintre noi

Din lucrarea diavolului, s-a aflat un frate care îl vrăjmășea și îl necăjea pe dânsul. Și sculându-se bătrânul s-a dus în satul său, unde și-a făcut o mânăstire și s-a încuiat într-însa. După câtăva vreme, au venit bătrânii locului de unde ieșise și, luând și pe fratele asupra căruia avea mâhniciune, s-au dus să-l roage să-l aducă la mânăstirea lui. 

Cuvântul lui Dumnezeu – Cultura Duhului - partea I - Despre cuvânt - pr. Rafail Noica - aprilie 1994

Postul Mare al anului 1994 să-l începem cu Părintele Rafail Noica. Un gând doar la începutul Postului, care să ne însoțească până când va veni Luminata Zi a Paștilor. Mai toți marii duhovnici din ultima vreme încearcă să sublinieze două virtuți: smerenia și iubirea.

Pagini