Sfântul Ierarh Proclu

Omilia a 3-a a Sfântului Proclu al Constantinopolului, la Întrupare

Căci sărbătoarea este uitarea întristării, adormirea grijilor, bucuria ţăranului, dăruitoare strălucirii, răgaz pentru rugăciune, vara săracilor, podoaba bisericii, lauda cetăţilor, naufragiul vrăjmăşiei, răsăritul prieteniei, cerul pe pământ, dar în sfârşit, pentru ce vorbesc aşa de mult? Sărbătoarea e rodul învierii, potrivit profetului care zice: „Prăznuieşte, Iuda, sărbătorile tale, împlineşte făgăduinţele tale, un vrăjmaş distrugător a pornit împotriva ta, Ninive.”

Omilii la Întruparea Domnului - Sfântul Proclu Episcop de Cizic

Feciorelnic praznic astăzi, fraţilor, cheamă limba spre laudă şi sărbătoarea de faţă se face dătătoare de mult folos pentru cei adunaţi împreună. Şi aceasta în chip foarte potrivit. Căci are drept subiect curăţia şi lauda cea desăvârşită a întregului neam femeiesc şi slava unei femei, în acelaşi timp fecioară şi maică. Frumoasă împreunare! Căci iată, pământul şi marea slujesc de străji pentru Fecioara : marea desfăşoară drum lin corăbiilor, iar pământul îndreaptă paşii celor ce umblă pe uscat fără de împiedicare. Să sălteze întreaga fire, fecioarele să fie slăvite!

Canon de rugăciune către Sfântul Ierarh Proclu, Patriarhul Constantinopolului

Purtător de lumină ca un sfeşnic, preafericite, făcându-te, sfintei Biserici te-ai arătat apărător şi lămurit ai arătat naşterea lui Dumnezeu Neschimbat din Sfânta Fecioară, Mărite Ierarhe Proclu.