În ce constau, de fapt, postirea și înfrânarea?

Cel slab cu trupul poate fi deopotrivă în virtute cu cei tari și sănătoși dacă va nimici poftele, de care neputința trupului nu are nevoie, fiindcă și Apostolul spune: și grija de trup să nu o faceți spre pofte.

După părerea Sfinților Părinți, postirea și înfrânarea stau în măsură. Toți cei ce vor să ajungă la virtutea desăvârșită trebuie să mănânce hrana trebuincioasă pentru viața trupului și să se înfrâneze de la poftă. Cel slab cu trupul poate fi deopotrivă în virtute cu cei tari și sănătoși dacă va nimici poftele, de care neputința trupului nu are nevoie, fiindcă și Apostolul spune: și grija de trup să nu o faceți spre pofte (Romani 13, 14). El nu ne oprește să ne îngrijim de trup, ci vrea doar să nu facem aceasta spre pofte.

Astfel, el nimicește purtarea de grijă pătimașă față de trup, nu purtarea de grijă de care este neapărată nevoie ca să rămânem în viață, și face asta pentru ca noi să nu ne vătămăm împlinind poftele prin răsfățul trulupui; totodată este nevoie să ne îngrijim de trup, pentru ca nu cumva, stricându-l prin nesocotire, să pierdem putința de a ne împlini îndatoririle cele duhovnicești și neapărate (după Cuvântul despre post al Sfântului Ioan Cassian Romanul).

(Cuviosul Bonifatie de la Teofania, Bucuria de a fi ortodox, Editura Sofia, București, 2011, p. 72)

Ultimele din categorie