„Odată am vrut să ajut nişte oameni care aveau o problemă mare, pe care Bătrînul o semnalase, dar de care ei nu erau conştienţi. Am presimţit, totuşi, riscul ca ei să nu mă înţeleagă şi să mă răstălmăcească, astfel încît, în loc să le fiu de folos, să le provoc, în schimb, pagubă duhovnicească. I-am mărturisit Pă­rintelui aceste gînduri, iar el mi-a răspuns:

- Nu le vorbi despre acest subiect! Sigur te vor răstălmăci, te vor judeca şi, astfel, vor păcătui. Dar nici să nu fii indiferent faţă de ei. Ajută-i de departe, cu rugăciunea ta. Astfel, vor scăpa de paguba duhov­nicească şi se vor folosi mai mult de rugăciunile tale decît de cuvinte. Am urmat sfatul Bătrînului celui înţelept şi m-am simţit uşurat.”

(Părintele Porfirie, Antologie de sfaturi și îndrumări, Editura Bunavestire, p. 371)