Cum trebuie să abordăm problema oamenilor care ne tulbură și ne vatămă în multe feluri și ne nedreptățesc

Rugăciunea pentru fratele nostru care ne tulbură presupune iertarea și neținerea de minte a răului din partea noastră. Numai în acest chip putem să ieșim din această situație neplăcută. Orice altceva vom face nu ne va da nici o soluție la problemă. Manifestările de forță și înfruntările publice nu vor face decât să întrețină atmosfera neplăcută și frământarea lăuntrică. De aceea trebuie cu orice preț evitate.

Cum trebuie să înfruntăm problema oamenilor care ne tulbură și în multe feluri ne vatămă și ne nedreptățesc? Este indicat refugiul la tribunalele lumești? Trebuie să ne găsim dreptatea noastră? Trebuie să fie pedepsiți cei care ne vatămă?

Este vorba despre o problemă comună. Cu toții ne confruntăm cu această problemă. Cu toții suntem victime.  Dar și prigonitorii la rândul lor sunt victimele altora. E o istorie care nu are sfârșit. În timp ce rezolvăm problema pe care o avem cu unii, imediat ne trezim că ni se creează aceeași problemă cu alții, fără să putem afla cauza. Adeseori, suntem puși în încurcătură și ne aflăm în impas. Cel care izbutește să rămână netulburat în această problemă este fericit. Cel care îi întâmpină cu dragoste și cu indiferența cea bună pe oamenii care îl învinuiesc și îl prigonesc este un înger pe pământ.

Gheronda Porfirie, care a vorbit cu mulți oameni pe această temă, zicea: „fiecare om care ne jignește, care ne vatămă, care ne calomniază, care ne nedreptățește în orișice fel, este un frate al nostru, care a căzut în mâinile răufăcătorului diavol. Când ne întâlnim cu acest frate, trebuie să ne fie milă de el, trebuie să suferim împreună cu el, și să îl rugăm fierbinte și în tăcere pe Dumnezeu să ne întărească pe noi în ceasul acela greu al încercării noastre și să-l miluiască și pe fratele nostru care a căzut victimă diavolului. Și Dumnezeu ne va juta și pe noi și pe fratele nostru”.

Având conștiința noastră pașnică, avem milă de fratele care a devenit organ al diavolului, pătimim împreună cu el și ne rugăm și pentru noi și pentru el, ca să se rezolve problema pe care ne-o creează. Când ai în față pe omul care te învinuiește și care are împotriva ta dispoziții vrăjmașe este firesc să primești în suflet o oarecare tulburare lăuntrică și să-ți pierzi pacea. Îți amintești toate neplăcerile pe care ți le-a provocat și încerci în zadar să ți le explici. În final, te afli într-un impas.

Gheronda Iosif zicea în legătură cu aceasta: „Când este prezentă vreo persoană care știi că te ponegrește și te defaimă, este aproape cu neputință să nu-ți provoace tulburare, chiar dacă faci eforturi să nu te schimbi. Dar după iertare și după rugăciunea pentru el, te echilibrezi imediat din trauma întristării”.

Rugăciunea pentru fratele nostru care ne tulbură presupune iertarea și neținerea de minte a răului din partea noastră. Numai în acest chip putem să ieșim din această situație neplăcută. Orice altceva vom face nu ne va da nici o soluție la problemă. Manifestările de forță și înfruntările publice nu vor face decât să întrețină atmosfera neplăcută și frământarea lăuntrică. De aceea trebuie cu orice preț evitate.

Protopresbiter Dionisios Tatsi

Ultimele din categorie