conștiință

Fără un fundament religios, educaţia copilului va fi şubredă şi instabilă

Sufletul curat al copilului se conectează la primele noţiuni religioase cu glasul conştiinţei lui şi astfel se consolidează în el o religiozitate simplă, dar completă. 

Când ai duşmănie cu cineva, simți o greutate care te împiedică să te rogi

Dacă ai întristat pe cineva şi nu te îngrijeşti să-i ceri iertare, la rugăciune vei simţi o greutate care te va împiedica să te rogi.

Ce se dobândeşte cu trudă este şi folositor

Cel care este întrebat nu trebuie să vorbească mult, ci doar să răspundă celui care întreabă, pentru ca binele să fie făcut prin voinţă liberă.

„Doamne, vindecă-mă cu iertare, pe trecut pune uitare”

Drumul meu necunoscut este viața din trecut, Pe care-am trăit-o eu, depărtat de Dumnezeu.

Ne aflăm în fața lui Iov ca o muscă în fața unui elefant... aceasta este diferența dintre noi

Iov a răbdat atâtea și atâtea mucenicii și la noi vine o durere cât se poate de mică, ba este de la vreun dinte, ba de la vreun alt mădular al trupului sau vreo întristare din peripețiile familiale, sau orice altceva și ne vedem pe noi înșine, dintre care cel dintâi sunt eu, că îngenunchem, că deznădăjduim, că ne pierdem nădejdea și că spunem: Gata, acum m-am pierdut.

Deosebirile dintre rugăciunea particulară și rugăciunea comună

Rugăciunea liturgică încadrată în cultul public depășește particularismul și egoismul, cultivând în membrii comunitații rugătoare sentimentul și conștiința universalitații Bisericii din care facem parte. Forma ei desăvărșită și consacrată ne învață să ne încadrăm în comunitate, să vedem dincolo de nevoile și interesele proprii și să ne rugăm nu numai pentru cei prezenți, ci și pentru cei absenți, pentru cei de departe și pentru toată lumea.

Câți dintre noi ascultăm glasul lui Dumnezeu?

Și mintea omului înainte de păcat era atât de luminată și înțelegătoare încât Dumnezeu l-a pus pe om să dea denumire la toate viețuitoarele făcute de El. Dar cum a știut omul să le dea nume?

Și totuși, cine îmi dă mărturie că a înviat Hristos?

„Îmi dau mărturie şi toate sufletele drepte şi bune pe care le întâlnesc ades în viaţă şi care se bucură când aud de Învierea lui Hristos din morţi. Acest lucru răspunde conştiinţei lor, le cutremură sufletul, le bucură inima. Primesc mărturie şi de la păcătoşi, şi de la urâtorii lui Hristos. Prin însuşi faptul că ei, păcătoşi şi plini de răutate fiind, tăgăduiesc Învierea lui Hristos, eu dobândesc încredinţare că lucrurile stau tocmai dimpotrivă.”

„Am făcut un sacrificiu de dragul copiilor”

La casa de bilete se terminaseră biletele cu locuri, Părintele a fost nevoit să călătorească în picioare, în timp ce lângă el şedeau pe locuri nişte tineri care tot comentau diverse. Un domn i-a certat că lăsau un ieromonah bătrân în picioare, dar ei au rămas indiferenţi şi nemişcaţi pe locurile lor. Atunci, domnul s-a înfuriat şi s-a ridicat de pe locul lui, oferindu-i-l Părintelui. Bătrânul i-a mulţumit, dar nu a primit să se aşeze. Aşa că a mers până la Ierison în picioare. Când călătoria a luat sfârşit, domnul l-a întrebat pe Bătrân de ce nu a vrut să stea pe locul lui.

Tratament pentru suflet ‒ pregătirea pentru Împărtășanie

Să ne curățăm în apele de lacrimi ale pocăinţei şi vom lua înlăuntrul nostru doctoria cea multvindecătoare – Trupul şi Sângele Domnului nostru. Este nevoie să ne pregătim şi noi pentru acest tratament – şi pe cât e sufletul mai presus de trup, pe atâta şi grija noastră pentru tratamentul lui trebuie să fie mai puternică.

Pagini