Este foarte riscant „să lăsăm să intre în inima noastră gândurile”, îndeosebi pentru începătorii luptei duhovnicești – cei a căror minte nu a fost încă „mult cercată în război” –, ci trebuie numai „să le înțelegem și îndată să le tăiem de cum răsar și ne atacă (ne momesc)” (Sfântul Isihie Sinaitul). Disprețuirea gândurilor este deci o metodă eficientă de luptă duhovnicească, în special pentru începători. Să respingem gândurile rele fără să ne confruntăm cu ele și în acest fel va slăbi și puterea patimilor care ne încearcă. Cel ce „se va smeri lui Dumnezeu și va purta jugul necazului și al încercării cu mulțumire, și va lupta puțin, ajutorul lui Dumnezeu îl va scăpa pe el”. Împotrivirea față de gândurile care ne îndeamnă să punem patimile în lucrare se dobândește după multă stăruință: „Un frate a venit la avva Pimen și i-a zis: «Avvo, multe gânduri am și mă primejduiesc din pricina lor». Și l-a scos pe el bătrânul afară sub văzduh și i-a zis: «întinde brațul și ține vânturile». Iar el a zis: «Nu pot să fac aceasta». Și i-a zis lui bătrânul: «Dacă asta nu poți s-o faci, nici gândurile nu le poți opri să nu vină. Alt lucru este însă să stai împotriva lor.” Așadar, nu putem împiedica gândurile să ne atace, dar ne putem lupta împotriva lor.

A ne opune gândurilor înseamnă a le întâmpina cu un total dispreț, pe de o parte, și a nu le pune în lucrare, pe de altă parte: „A întrebat avva Isaia pe avva Pimen despre gândurile cele spurcate. Și i-a zis lui avva Pimen: «Precum o ladă plină cu haine, de le va lăsa cineva, cu vremea putrezesc, așa și gândurile, de nu le vom face cu trupul, cu vremea se prăpădesc și putrezesc»”. „A întrebat și avva Iosif tot acest cuvânt. Și i-a zis lui avva Pimen: «Precum dacă cineva va pune într-un vas șarpe și scorpie și îl va astupa, negreșit, cu vremea mor, așa și gândurile cele rele, de la draci odrăslind, prin răbdare lipsesc.»”

Și alți părinți ai Pustiei ne împărtășesc din experiența luptei lor duhovnicești: „Când avva Agathon vedea un lucru și voia gândul lui să-l judece, își zicea luiși: «Agathoane, să nu faci tu aceasta!» Și așa se liniștea gândul lui”.

(Mitropolitul Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, pp. 268-270)