Pronia lui Dumnezeu este de nepătruns pentru noi – de ce îngăduie să ne îmbolnăvim? Poate fi, desigur, ca pedeapsă, sau spre cercare, sau mai poate fi și ca preîntâmpinare a unor căderi în păcate și pentru păstrarea noastră în limita smereniei.

Nu deznădăjdui în boala ta: Dumnezeu, iubindu-te, ți-a slobozit o încercare pentru primul tău pas de intrare în mănăstire și, probabil, pentru curățirea ta de unele slăbiciuni pe care le-ai avut în lume. Să crezi că, trimițându-ți boala trupească pentru curățirea duhului, Preadulcele nostru Domn Iisus Hristos te iubește. „Ci de s-ar și strica omul nostru cel din afară, dar cel dinăuntru se înnoiește” (II Corinteni 4, 16). Nu jeli trupul, odată și odată se va stinge, iar sufletul este veșnic! (Sfântul Cuvios Macarie de la Optina)

(Filocalia de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 66)