Premise ale întemeierii unei căsnicii fericite

Primul lucru pe care îl recomandă Sfântul Ioan tinerilor este să ceară binecuvântarea lui Dumnezeu pentru relaţia lor şi acordul sau consimţirea părinţilor care i-au născut şi i-au crescut cu îndelungi şi grele eforturi şi jertfe.

Găsim, în scrierile Sfântului Ioan Gură de Aur, numeroase recomandări privind criteriile de alegere a partenerului de viaţă sau a „sufletului pereche”. În toate caracterizările pe care Sfântul Părinte le face viitoarelor soţii şi mame creştine, locul principal este acordat însuşirilor sufleteşti şi calităţilor morale.

Primul lucru pe care îl recomandă Sfântul Ioan tinerilor este să ceară binecuvântarea lui Dumnezeu pentru relaţia lor şi acordul sau consimţirea părinţilor care i-au născut şi i-au crescut cu îndelungi şi grele eforturi şi jertfe.

Binecuvântarea lui Dumnezeu se dobândeşte prin rugăciune stăruitoare, de aceea Părintele antiohian recomandă tinerilor doritori să îşi întemeieze un cămin fericit să se roage ca Dumnezeu să le descopere „jumătatea” sau sufletul potrivit, cu care să împartă bucuriile şi durerile vieţii prezente. „Acum dar, şi tu, spune Sfântul Ioan, fiindcă urmează să-ţi iei nevastă, nu fugi la ajutor omenesc, nici către femei ce se îmbogăţesc din averi străine şi care caută numai una: cum să dobândească vreun câştig. Ci aleargă la Dumnezeu. Nu te ruşina ca El să-ţi fie alegător al miresei.” El însuşi a făgăduit şi a zis: Căutaţi mai întâi împărăţia Cerurilor şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă (Mt. 6, 33). Şi nu zi: Cum pot să văd pe Dumnezeu şi cum poate El să-mi răspundă cu vocea şi să grăiască cu mine la arătare, încât eu, mergând la El, să-L rog aceasta? Acestea sunt vorbe ale unui suflet necredincios. Căci şi fară să-ţi strige în gura mare, pe toate câte vrea le poate rândui Dumnezeu”.

Alături de binecuvântarea divină, tinerii trebuie să caute să dobândească şi acordul părinţilor. Ca unii care sunt mai experimentaţi în cele ale familiei şi au o experienţă umană mai bogată decât copiii lor, ei au o capacitate mai mare de a descoperi virtuţile sau păcatele unei persoane, compatibilitatea sau incompatibilitatea unuia cu altul. De aceea, ei trebuie ascultaţi, cu atât mai mult cu cât, în viaţă, respectul sau lipsa de preţuire faţă de părinţi şi faţă de jertfa lor nu rămâne niciodată fără efecte. În plus, un paradox al vieţii este acela că fiecare va primi din partea copiilor săi ceea ce a făcut cu părinţii săi. Îi învăţăm pe copiii noştri faptele bune şi virtuţile creştine, dar niciodată nu avem deplina certitudine că le vor împlini întocmai, însă, dacă ei nu au văzut mai întâi în casa şi în familia lor acestea, la părinţii lor, este greu de crezut că vor excela în timpul vieţii prin astfel de virtuţi.

Sfântul Ioan Gură de Aur avertizează asupra a două pericole în alegerea viitoarei soţii: tentaţia frumuseţii fizice şi mirajul averii.

Vorbind despre frumuseţea trupească şi cea sufletească, Sfântul Părinte învaţă că frumuseţea fizică este „floare cu puţină dăinuire. Se iveşte puţin în primăvara tinereţii şi după puţină vreme o strică bătrâneţea”. Pe o femeie, crede Sfântul Ioan, „o face plăcută şi dorită nu frumuseţea trupului, ci virtutea sufletului, nu sulimanurile şi fardurile, nici aurul şi hainele cele scumpe, ci cuminţenia, bunătatea şi frica tainică de Dumnezeu. Iar frumuseţea cea nematerială nu o poţi deprinde cum trebuie în altă parte, ci numai în acest loc minunat şi dumnezeiesc (Sfânta Biserică), unde Apostolii şi Profeţii ne şterg, ne răzuiesc bătrâneţea păcatului, ne aduc din nou vigoarea tinereţii, scot din sufletul nostru toată murdăria, toată zbârcitura, toată pata. (...) Frumuseţea trupului şi boala o vestejeşte, şi trecerea timpului o strică, şi bătrâneţea o stinge, şi moartea, când vine, o pierde de tot; dar frumuseţea sufletului n-o poate poci nici vremea, nici boala, nici bătrâneţea, nici moartea, nici altceva din unele ca acestea, ci continuă să fie veşnic în floare. Frumuseţea trupului adeseori cheamă la desfrânare pe cei ce o privesc, pe când frumuseţea sufletului atrage chiar pe Dumnezeu spre dragostea cea potrivită Lui...”.

Această frumuseţe „pregăteşte cerul”, „niciodată nu se vestejeşte şi chiar la bătrâneţe are mulţi îndrăgitori şi întruna înfloreşte”, manifestându-se ca „înţelepciune, îngăduinţă, milostenie, iubire, dragoste de fraţi, dorinţă de iubire, ascultare de Dumnezeu, plinirea legii, dreptate, cuget smerit”.

La fel, criticând dorinţa unor tineri de a căuta sau prefera ca soţii tinere cu avere, provenite din familii înstărite, Sfântul Ioan Hrisostom avertizează asupra faptului că familia nu este „un comerţ al aurului”, „o afacere”. Principalul criteriu pe care îl recomandă el tinerilor aflaţi în căutarea adevăratei partenere de viaţă îl constituie complementaritatea darurilor.

(Pr. Ioan C. Teșu, Familia contemporană, între ideal și criză, Editura Doxologia, 2011, p. 103-107)

Ultimele din categorie