familie

Este posibil să întâlnim și să nu recunoaștem sufletul pereche?

Se întâmplă ca omul să nu vadă ceea ce îi trimite Dumnezeu şi să nu primească darul ca atare. Aceasta mai ales atunci când sufletul său este cuprins de ceea ce i se pare lui a fi dragoste, dar care de fapt nu este decât o pasiune bolnăvicioasă pentru altcineva, atunci când omul îşi creionează în suflet un chip fictiv al persoanei alese care, de cele mai multe ori, îl refuză. Sau ne mirăm de ce vreo femeie evlavioasă nu şi-a găsit soţ, dar Dumnezeu ştie ce ispite ar fi putut avea aceasta şi cum i s-ar fi schimbat caracterul dacă ar fi fost mama unei familii.

Căsătoria înseamnă să încep totul cu „noi”

Soţia nu poate să spună: „eu voi merge acolo și acolo pentru că așa îmi place”, ci „noi vom merge”, pentru că vă repet, nu mai este liberă, nu este necăsătorită.

(Video) Campania Pro Vita „Bucurie în familie - pizza pentru fapte bune” în Piatra Neamț

În această perioadă, în Arhiepiscopia Iașilor se desfășoară campania Pro Vita „Bucurie în familie - pizza pentru fapte bune”. Peste 60 de școli din eparhie sunt implicate și aproximativ 13000 de elevi au donat în jur de 28 de tone de alimente pentru familiile defavorizate cu peste 7 copii din județele Iași, Botoșani și Neamț. La Piatra Neamț, 4 licee au adunat câteva mii de kilograme de produse alimentare pentru familiile aflate în situații de risc.

Familia – izvor de sănătate. Date științifice care confirmă adevăruri de credință

La începutul anului 1950, au fost aleşi absolut întâmplător 126 de studenţi sănătoşi, fiind solicitaţi să descrie relaţia cu mama şi cu tatăl lor. Răspunsurile incluse în test făceau referire la o relaţie: foarte apropiată; căldă şi prietenoasă; tolerantă; încordată şi rece. După treizeci şi cinci de ani, autorii cercetării au consultat fişele medicale ale subiecţilor, iar ceea ce au descoperit a fost uluitor.

Scopul familiei creștine

Femeia trebuie să se mântuiască prin bărbat și bărbatul prin femeie. Acesta este scopul căsătoriei.

Familia ‒ cea mai bună școală a vieții și a dragostei

Familia este un lucru de mare răspundere, care solicită multă osteneală şi băgare de seamă. În familie, bucuria este amestecată cu necazuri şi încercări. De aceea, este nevoie de vigilenţă permanentă şi de înţelepciune. Familia este şcoala dragostei.

Ce dărâmă temelia unei familii fericite?

Smerenia este miezul inimii lui Hristos, ce merge întotdeauna alături de singurul tovarăș, blândețea. Aceste două virtuți, smerenia și blândețea sunt pilonii esențiali care dețin întreaga structură a familiei ce trebuie să reziste furtunilor și  presiunilor interne și externe. În cadrul ciclului familiei, „unde vârstele trupești și duhovnicești sunt diferite și trec prin specifice schimbări”, blândețea constituie liantul ce adună și reunește membrii familiei și îi conduce, într-un mod liniștit și cu fermitate, către maturitate și întregire.

Părinții ar trebui să fie atenți la ceea ce vorbesc în preajma copiilor

Părinții ar trebui să fie foarte atenți în convorbirile cu copiii. Unii cred că cei mici nu înțeleg chiar totul. Copilul însă, chiar dacă nu înțelege cu mintea, dintr-un instinct lăuntric cuprinde acea convorbire, ceea ce îi oferă un impuls gândurilor sale rele. 

Primii ani de căsnicie sunt cruciali pentru viața de familie ulterioară

În primii ani de căsnicie, soții au nevoie de o prudenţă şi răbdare deosebite. Nu toţi străbat cu succes perioada de adaptare, şi de aceea în primii trei ani de căsătorie au loc cele mai multe divorţuri. Cauzele sunt multiple: şi lipsa de maturitate, proasta pregătire pentru viaţa de familie şi egoismul amândurora, deoarece căsătoria nu este doar o petrecere plăcută a timpului împreună, ci în primul rând o purtare reciprocă a poverilor.

În lumea „relaţiilor de unică folosinţă”, amintește-ți: căsătoria este veșnică și Taină dumnezeiască

Atunci când oamenii ştiu că legătura căsătoriei este veşnică, se străduiesc să-şi depăşească slăbiciunile, să se smerească, să caute compromisul, nu să năzuiască din răsputeri să-l remodeleze pe celălalt. Familistul este dator să înveţe să-şi stăpânească vorbele şi gândurile, ca să nu-l poarte unde nu trebuie, căci de pe urma gândurilor noastre păcătoase, a vorbelor grosolane, tăioase, necugetate, suferim nu numai noi înşine, ci suferă şi cei care ne sunt dragi.

Pagini