familie

Dificultățile trebuie să apropie soții și mai mult

Regret că o spun, dar cele mai multe cupluri care mă vizitează îmi amintesc de măgarii din poveste: la prima dificultate mai serioasă încep să se lovească sălbatic unul pe altul, sau pe ei înşişi, sau căsnicia lor.

Ierarhia din familie nu înjosește soția, nici nu înrăiește pe soț

Bărbatul a fost făcut mai puternic şi el trebuie să conducă familia – însă nu prin silnicie, ci prin bunătate şi prin dragoste plină de abnegaţie, aşa cum Mântuitorul a primit Crucea pentru Biserică.

Sfântul Nicolae Planas

Poţi fi misionar în propria familie?

Oamenii sunt obişnuiţi să pună etichete, să considere că, după un timp de împreună vieţuire, îi cunosc foarte bine pe cei din casa lor. Mai ales când „convertiţii” au avut (mai au!) păcate şi neputinţe, schimbarea lor este extrem de greu de acceptat de către cei apropiaţi. Cel mai adesea, atunci când unul din familie devine un creştin practicant, râvnitor, este repede interpelat: „Te-ai pocăit şi tu, ce te-a apucat?”. Nu mai durează mult până să vină şi „diagnosticul” de fanatic, bigot, fundamentalist.

Încrederea în oameni – un exercițiu de încredere în Dumnezeu

Ai nădejde bună că te poţi încrede în om, în fratele tău, în soţia ta, în soţul tău, în prietenii tăi, în vecinii tăi, în rudele tale! Ce lucru minunat să ai încredere în oameni şi în Dumnezeu, mai ales!

Așa nu, așa da – stresul, soțul și soția

Bineînţeles, soţia n-are dreptate, căci n-ar fi trebuit să se năpustească imediat cu discuţii asupra soţului obosit, însă şi soţul comite o mare greşeală alungându-şi soţia şi considerând toate problemele ei feminine fleacuri care nu merită atenţie. 

Scrisoare de la o familie împlinită

Bărbatul meu şi eu ne străduim să devenim mai buni şi credem cu desăvârşire că vom trăi uniţi nu numai în viaţa prezentă, dar şi în cea viitoare, în Împărăţia lui Dumnezeu cea nesfârşită. Utopii şi iluzii?! Pentru alţii, poate. Dar pentru noi asta este o realitate vie.

Care sunt principalele datorii ale părinţilor faţă de copii?

Prima datorie a părinţilor faţă de copii este aceea de a-i iubi (Tit 2, 4). Copiii trebuie să fie născuţi din dragoste şi din dorinţa ambilor soţi, iar nu din plăcere, din păcat sau din întâmplare.

Rugăciunile de seară trebuie făcute de către toţi membrii familiei, împreună?

Cei mari trebuie să se poarte cu nobleţe. Ei să rostească toate rugăciunile de seară, iar copiilor lor să le spună: „Dacă vreţi,  puteţi rămâne şi voi puţin”.

Menirea femeii este să dăruiască dragoste

Ca fată, ea radiază dragoste care se trezeşte şi se maturizează, întrebând în tăcere („nu cumva tu eşti ursitul meu?”), chemând lin („vino odată, fericirea aşteaptă!”). După aceea, se adună în ea, se concentrează toate razele, în toată cuprinderea şi cu toată intensitatea, pentru ca, strălucind de fericire, să se reverse asupra lui, „unicului” (soțul) şi asupra lor, celor „doriţi cu patimă” (copiii).

Pagini