familie

Fiecare copil are nevoie de timpul lui în compania părinților

Rezervaţi-vă timp pentru a comunica cu fiecare copil. Când apare în familie un nou copil, hotărâţi cât timp veţi dedica în mod exclusiv comunicării cu primul născut. Primul născut trebuie să ştie că dispune întotdeauna de o anumită porţiune din timpul părintelui, pe care o poate petrece doar împreună cu el.

„Iubiţi-vă unul pe celălalt” – Dialoguri la Athos

Iubirea aceasta este canonul şi legea necesară a vieţii, a unităţii, a armoniei, care sfârşeşte în Dumnezeu şi se face precum este Dumnezeu, nemuritoare şi veşnică. Prin mijlocirea ei reuşim să dobândim armonia căsătoriei din această viaţă până în veşnicie, de vreme ce Dumnezeu, atotiubirea, descoperă că „Eu sunt voi şi voi veţi fi vii” (Ioan 14, 19) şi „Unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu” (Ioan 12, 26).

Răbdarea, cheia armoniei în viața de familie

Majoritatea neînțelegerilor care apar în familie își au rădăcina în lucruri mărunte, neînsemnate. Privind însă în urmă, chiar și acele fapte sau lucruri care au dus la un divorț, au fost de fapt lucruri mici. Pentru a avea armonie și liniște în familie sau în comunitate avem nevoie să fim conștienți în permanență de faptul că toți suntem păcătoși. Trebuie să dobândim virtutea răbdării, și să nu lăsăm eșecurile sau căderile altora să ne influențeze în mod negativ.

Vrei să ai un copil? E timpul pentru câteva schimbări

Un articol recent publicat în ziarul american The Wall Street Journal aducea în discuție faptul că nașterea unui copil poate avea efecte devastatoare asupra relației de cuplu dintr-o familie. Odată cu nașterea copilului, într-o familie apar noi responsabilități, cum ar fi trezitul în miezul nopții pentru a te îngriji de cele necesare celui mic, schimbarea scutecelor și așa mai departe. Cum putem rezolva aceste probleme, păstrând în același timp o relație bună cu Dumnezeu și cu semenii noștri?

Bucuria sărbătorească a primei zile să țină toată viața dacă vreți o căsnicie fericită

Atât de preţioasă este dragostea în căsătorie, atât de cumplit este să o pierzi şi ea piere uneori din pricina unor asemenea fleacuri, că trebuie să ne orientăm toate gândurile şi toate strădaniile în această direcţie.

Cum să creștem copii echilibrați

Iertarea, mila, compasiunea sunt câteva trăsături de care e foarte mare nevoie, atât în relaţia părinţi-copii, dar şi în relaţiile dintre fraţi. Noi putem să-i ajutăm pe copii să-şi construiască o relaţie foarte puternică între ei, învăţându-i să rezolve conflictele care apar şi să negocieze. De asemenea, e nevoie să petrecem timp de calitate cu fiecare, oferindu-le suport individualizat, după necesităţile fiecăruia, încurajându-i, sprijinindu-i atunci când le e greu, rugându-ne pentru ei şi spunându-le că facem asta. Aici, în familia noastră, copiii noştri îşi vor înfige rădăcinile şi se vor hrăni până la vremea când „va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa”, iar mediul pe care noi îl putem crea astfel constituie o temelie puternică pentru tot ce va urma în viaţa lor.

Cum să înțelegem cele două moduri de a iubi – eros și agape – pentru a ajunge la Dumnezeu?

Cu erosul îți iubești mirele, dar pe soacră nu merge cu erosul, pentru că n-o cucerești. Și apelezi la Dumnezeu și trimite iubirea aceasta care îți dă puterea s-o iubești, s-o accepți așa cum este. Sigur că n-ai s-o iubești așa cum îl iubești pe fiul ei, dar ai să te gândești: „Doamne, dacă nu ar fi doamna asta, nici iubitul meu nu ar exista”. Acolo ne e de folos agape.

Ce dărâmă temelia unei familii fericite?

Smerenia este miezul inimii lui Hristos, ce merge întotdeauna alături de singurul tovarăș, blândețea. Aceste două virtuți, smerenia și blândețea sunt pilonii esențiali care dețin întreaga structură a familiei ce trebuie să reziste furtunilor și  presiunilor interne și externe. În cadrul ciclului familiei, „unde vârstele trupești și duhovnicești sunt diferite și trec prin specifice schimbări”, blândețea constituie liantul ce adună și reunește membrii familiei și îi conduce, într-un mod liniștit și cu fermitate, către maturitate și întregire.

Viața de familie cere o mare capacitate de adaptare la schimbare

Dacă soţii nu vor să se schimbe ei înşişi şi să îşi schimbe atitudinea faţă de situaţia ce s-a creat, căsnicia lor nu va ţine mult. Una dintre calităţile cele mai preţioase în viaţa de familie este gândirea flexibilă, capabilă de creaţie. Perechile care posedă această calitate vor străbate cu succes toate perioadele vieţii.

De ce astăzi tinerii nu prea mai reușesc să-și întemeieze o familie trainică?

Acum, tinerii nu au disponibilitatea de a se dedica copiilor, tovarășului de viață. Ei năzuiesc să îsi construiască o viață foarte comodă, foarte confortabilă, cu numeroase posibilități de autodezvoltare, studii, călătorii. Generația care iese acum în arena reproductivă stă prost cu slujirea și dăruirea. 

Pagini