Răutatea poporului uriaș de dinainte de potop

Cuvinte duhovnicești

Răutatea poporului uriaș de dinainte de potop

    • Răutatea poporului uriaș de dinainte de potop
      Răutatea poporului uriaș de dinainte de potop

      Răutatea poporului uriaș de dinainte de potop

Uriaşii creşteau de trei ori ca cedrii Libanului. Şi erau cei mai urâţi oameni de pe faţa pământului şi cei mai spurcaţi.

Adam a zis: „Doamne, ce semn o să vină înainte de potop?” Şi le-a spus: „Uite ce semn. Băgaţi de seamă să spuneţi la copiii voştri, că înainte de potopul cu apă o să se nască un popor uriaş, pentru că au să se amestece fiii lui Set cu fiii lui Cain, şi o să fie răi înaintea lui Dumnezeu. Şi o să zică Dumnezeu, cum spune în Biblie: că i-a părut rău lui Dumnezeu că l-a făcut pe om. Şi vor fi foarte urâţi înaintea Domnului, că uriaşii creşteau de trei ori ca cedrii Libanului. Şi erau cei mai urâţi oameni de pe faţa pământului şi cei mai spurcaţi. Mâncau şi copiii pe care îi lepădau femeile lor, aşa de spurcaţi erau. Căci până la potop nimeni n-a mâncat carne, decât uriaşii. Dar nu mâncau numai din dobitoace, ci mâncau şi pe cei din neamul lui Set.
Erau două feluri de popoare: oameni mari, uriaşii, şi cei din neamul lui Set, care erau normali. Şi cea mai mare scăpare aveau cei mici ca noi, că se ascundeau în păduri. Uriaşii prin pădure nu puteau fugi, că pădurea era numai până la genunchi la ei, cum este la noi iarba. Şi când îi prindeau uriaşii pe aceştia, aveau nişte oale mari, şi băgau câte 50 de oameni la fiert o dată. Mâncau carne de oameni uriaşii.
 
(Arhimandrit Ilie Cleopa, Ne vorbește Părintele Cleopa, ediția a 2-a, vol. 3, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, pp. 63-64)
Citește despre: