Psaltirea îţi aduce acea dimensiune supra-omenească de a fi viu, de a fi bucuros, de a te bucura că eşti indiferent de ispită.

Psaltirea te duce în adâncul din tine unde nu te tulburi, cu condiţia să accepţi toată suprafaţa, toate valurile, şi cele exterioare, şi cele interioare.

Nu există bucurie dacă suntem dependenţi de ceea ce spunem noi că este viaţă… Viaţa noastră nu e povestea vieţii noastre… Psaltirea ne ajută să descoperim că viaţa noastră nu este povestea vieţii noastre… Viaţa mea este întâlnirea mea cu Dumnezeul meu şi împreună-vieţuirea cu El.

(Monahia Siluana Vlad, Gânduri din încredinţare, Editura Doxologia, Iaşi, 2012, p. 70)