Racla cu moaștele Sfântului Ierarh Leontie, care adăpostește și un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Teodosie, a fost purtată de preoți și mireni pe un traseu punctat de șase opriri în locuri importante ale municipiului. Inițiativa procesiunii, organizată pentru prima dată la o astfel de amploare, a aparținut Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru a-l sărbători cum se cuvine pe unul dintre cei mai vechi sfinți odrăsliți în pământul Moldovei.

Procesiunea a fost deschisă de călăreți de la centrele de echitație din zonă, urmați de icoana Sfântului Leontie, pictată special pentru aceste zile și purtată de patru tineri în costum popular. Alți tineri de la Vicovu de Sus au flancat-o cu drapelul național. Cadența bătăilor de toacă s-a împletit armonios cu răsunetul buciumului îndreptat spre cer și murmurul vocilor copiilor și tinerilor de la Așezământul „Sfântul Ierarh Leontie”, coordonați de stavrofora Ecaterina Lichi, dar și de la alte școli și licee din oraș, unii membri ai Centrelor de tineret Eclessia din zona Rădăuți, însoțiți de profesori de religie.

La solemnitatea evenimentului au contribuit și elementele specifice unor astfel de manifestări, crucile procesionale și prapurii bisericești, respectiv torțele purtate de polițiști de frontieră, militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” și de la Școala Militară de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” Fălticeni.

Tămâie bine mirositoare s-a ridicat spre cer din cățuile maicilor care au făcut parte din alai, alături de numeroși preoți din Protopopiatul Rădăuți purtând în mâini candele aprinse, iar în suflet, lumina rugăciunii.

Îmbrăcat în stihar, un copil a mers înaintea raclei ținând în mâini icoana ocrotitorului orașului Rădăuți împreună cu diaconi ce au cădit de-a lungul întregului Drum al Sfântului.

Participanții la procesiune au fost în permanență chemați spre rugăciune de glasul membrilor Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” care au cântat imnurile închinate celui prăznuit la data de 1 iulie, dar și Sfântului Ierarh Teodosie, ca unuia care binecuvântează Mănăstirea Bogdana prin mijlocirea moaștelor sale.

Racla cu moaștele sfinților ierarhi rădăuțeni a fost străjuită cu torțe aprinse de polițiști de frontieră, fiind urmată de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Printre cei care au însoțit procesiunea s-au numărat și clerici din cadrul Centrului Eparhial Suceava, protoierei, starețul Mănăstirii Bogdana, arhim. Irineu Lichi, împreună cu alți îndrumători de obște din mănăstirile și schiturile bucovinene, oficialități locale, precum și peste douăzeci de edili ai localităților din împrejurimi.

Organizarea procesiunii a fost sprijinită de autoritățile locale, Poliția Municipiului Rădăuți și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Suceava, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bucovina” și Jandarmeria supraveghind deplasarea pe întregul traseu. Echipaje SMURD au fost pregătite să intervină în caz de necesitate.

Alaiul a fost întâmpinat de numeroși credincioși, iar în preajma bisericilor de pe traseu, de preoți ținând în mâini Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce.

Cea mai emoționantă oprire a fost la Biserica „Sfântul Dumitru” și „Sfânta Înviere” de pe Calea Cernăuți, unde zeci de copii și tineri, mulți îmbrăcați în portul popular, cu buchețele de lavandă, l-au întâmpinat pe cel care veghează de aproape șase secole aceste meleaguri, arătându-i roadele muncii lor, icoane și desene reprezentând vechea necropolă domnească.

Revenind în curtea Mănăstirii Bogdana, racla a fost așezată în baldachinul înfrumusețat cu multă dragoste de fiii duhovnicești ai așezământului monahal, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul rostind un scurt cuvânt de învățătură.

„Binecuvântată este această zi! Binecuvântați sunteți și dumneavoastră care v-ați făcut părtași la acest început de tradiție! Care tradiție ne rugăm lui Dumnezeu să continue cu ocrotirea Lui, cu rânduirea Lui, cu timpul de pace pe care El să ni-l dăruiască și cu sănătate din partea noastră, ca să putem fi prezenți și altădată. Binecuvântat a fost gândul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic de a rândui aici, la Rădăuți, această procesiune, împreună cu părintele stareț, cu părintele protopop, cu câteva zile înainte de sărbătoarea Sfântului Ierarh Leontie. (…) Să știți că în seara aceasta sfântul n-a fost purtat doar de către cei rânduiți, de părinții de la mănăstire sau de părinții de la parohie sau de către tineri elevi. Ci sfântul, într-un fel, a fost purtat de către noi toți pe brațe de inimă, ca semn de mulțumire, pentru că el la rându-i ne poartă pe noi. Și dacă până acum Sfântul Leontie i-a primit pe toți aceia care au venit la racla lui, aici, în Mănăstirea Bogdana, vechea Catedrală Episcopală a Rădăuților, le-a ascultat ruga și le-a împlinit cererile, într-o astfel de procesiune sfântul iese el să binecuvânteze pe toți oamenii. Și pe aceia care îl cinstesc, și pe cei care știu mai puțin despre el, pentru că dacă Sfântul Ierarh Leontie este de la Rădăuți, el își onorează numele pe care îl are și ocrotește orașul. Pentru că nu doar Sfântul Ierarh Leontie este al Rădăuților sau de la Rădăuți, ci, începând cu acest moment, Rădăuțiul este al Sfântului Ierarh Leontie.”

Seara s-a încheiat cu slujba de priveghere în cinstea Soborului Sfinților 12 Apostoli și a Sfântului Ierarh Ghelasie de Râmeț.

Aceste zile de bucurie duhovnicească constituie și un prilej de îmbogățire culturală, în ziua de 29 iunie 2023 fiind inaugurat muzeul așezământului monahal, prin vernisarea Expoziției de fotografie „Repere de ieri și de azi la Mănăstirea Bogdana”. Expoziția ilustrează etape ale curățării și restaurării veșmântului în fresca ce împodobește interiorul bătrânei biserici de zid, dar și imagini inedite ce surprind evoluția orașului Rădăuți în secolele XIX-XXI. O sală aparte este dedicată găzduirii icoanelor pictate de copii ce și-au găsit adăpost și ocrotire sub tâmpla ctitoriei bogdaniene, în cadrul unui impresionant așezământ social-filantropic.

Expoziția a fost deschisă de pr. Adrian Bogdan Pojoga, slujitor la altarul lăcașului de cult și manager al proiectului „Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Bogdana”. Sfinția sa a prezentat un scurt istoric al lucrărilor desfășurate între anii 2018 și 2020, subliniind valoarea de document istoric pentru generațiile următoare a fotografiilor expuse.

O altă intervenție i-a aparținut domnului Corneliu Cîrdeiu, jurnalist și fotograf, care a contribuit la realizarea Expoziției „Rădăuțiul vechi în imagini”. Domnia sa și-a manifestat dorința ca acest muzeu să devină un centru cultural în mijlocul comunității rădăuțene.

Sărbătorirea hramului va fi încununată de săvârșirea Sfintei Liturghii arhierești, sâmbătă, 1 iulie 2023, pe scena amplasată în incinta așezământului monahal.

Pentru a-l sărbători cum se cuvine pe sfântul făcător de minuni și ocrotitor al acestui ținut binecuvântat de Dumnezeu, Mănăstirea Bogdana își așteaptă închinătorii de aproape și de departe pentru a primi răspuns rugăciunilor lor de la Multmilostivul Dumnezeu, prin mijlocirea Maicii Domnului și a tuturor sfinților.

Sfântul Ierarh Leontie, blândul și smeritul nevoitor crescut în tinda străvechii biserici a Mănăstirii Bogdana, a trăit în cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi prima jumătate a secolului al XV-lea. Tuns în monahism cu numele Lavrentie, s-a remarcat prin viața duhovnicească aleasă și prin virtuțile pe care cu râvnă s-a străduit să le dobândească. Cum vestea despre călugărul îmbunătățit de la Bogdana s-a răspândit cu repeziciune și a început să fie tot mai căutat de credincioși, s-a retras înspre Mănăstirea Putna. Iubitor de isihie, a întemeiat prima așezare sihăstrească din Moldova – Schitul Laura, în perimetrul localității Vicovu de Sus de astăzi. A fost hirotonit preot și numit egumen al schitului de marele mitropolit Iosif I Mușat.

Ales Episcop de Rădăuți spre sfârșitul secolului al XIV-lea, s-a remarcat prin numeroase fapte de milostenie și prin sprijinirea celor împovărați, orfani, văduve, bătrâni, dar și prin râvna pentru păstrarea dreptei credințe.

Simțindu-se tot mai lipsit de puteri, bătrânul ierarh s-a retras la lăcașul drag sufletului său, Schitul Laura, unde a și fost înmormântat. La scurtă vreme, în jurul anului 1430, consemnându-se mai multe minuni la mormântul său, trupul celui considerat sfânt de popor a fost mutat în partea dreaptă a naosului Mănăstirii Bogdana.

Sursele istorice menționează tradiția prăznuirii Sfântului Leontie de la Rădăuți la 1 iulie, păstrată mai bine de două secole, până când, după cum aflăm dintr-un document al vremii semnat de Vasile Lupu la 20 aprilie 7147 (1639), moaștele sale ar fi fost răpite de năvălitori.

După canonizarea oficială petrecută în anul 1992, a fost reînviat cultul cuviosului care a păstorit aceste meleaguri și care a fost considerat sfânt la scurtă vreme după trecerea la cele veșnice. Rămășițele bine mirositoare aflate în mormântul sfântului, redeschis în ajunul canonizării, au fost așezate într-o raclă lucrată în argint aurit, în ctitoria voievodală. În 1998 a fost terminată o biserică nouă, închinată Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți, care a devenit astfel al doilea ocrotitor al mănăstirii.

Racla din bătrâna biserică domnească adăpostește astăzi și un fragment din moaștele Sfântului Teodosie de la Brazi, care la rândul său a fost episcop de Rădăuți.

Mitropolitul Teodosie al II-lea al Moldovei s-a născut la începutul secolului al XVII-lea, într-o familie de răzeși din județul Vrancea, închinându-și viața lui Dumnezeu, asemenea Sfântului Ierarh Leontie, într-o altă Mănăstire Bogdana, cea din județul Bacău.

A fost ales Episcop de Rădăuți în 1669, dar nu a păstorit prea mult timp aceste ținuturi, căci 1671 a fost numit Episcop al Romanului, pentru ca în 1674 să fie chemat spre slujire în scaunul mitropolitan moldav. Vremurile tulburi au făcut ca să rămână în această demnitate doar pentru un an de zile. Blândul mitropolit și-a găsit liniștea în mănăstirea de metanie, fără a neglija Schitul Brazi, unde a ctitorit și pictat o nouă biserică. Și alte schituri și mănăstiri s-au bucurat de atenția proinmitropolitului Teodosie: Mușinoaele, Trotușana și Scânteia.

A sfârșit tragic în anul 1694, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, în timpul jefuirii Schitului Brazi de către tătari.

Moaștele sale au fost descoperite în 1842, între martori numărându-se Cuviosul Antipa de la Calapodești. Canonizarea oficială de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a avut loc în ședința de lucru din 5 octombrie 2003.

În 2005, la sfințirea picturii paraclisului, Mănăstirea Bogdana a primit un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Teodosie de la Brazi, care a fost așezat alături de moaștele celuilalt sfânt ierarh rădăuțean.

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro