Dumnezeu nu va uita lumea pe care a făcut-o
Mişcatu-s-au îndurările Lui cele fireşti, şi El a zămislit şi a născut făptura; lumea a apărut din voia Lui ca un prunc din pântecele maicii sale. Şi iată, El a ridicat şi poartă lumea cum maica ce alăptează poartă cu dragoste rodul născut din pântecele ei.
Cine să îndure neplăcerile îngrijirii pruncului, dacă nu maica ce l-a născut? Cine să îndure nedreptăţile lumii, dacă nu Domnul ei?
Pentru Făcător este uşor să îndure toate greutăţile din partea făpturilor Sale, căci dacă n-ar fi vrut să le îndure, nici nu le-ar fi zidit.
Oare va uita femeia pe pruncul ei, ca să nu miluiască odrasla pântecelui ei? Dar şi de va uita femeia pe pruncul ei, Dumnezeu nu va uita lumea pe care a făcut-o.
Mişcatu-s-au îndurările Lui cele fireşti, şi El a zămislit şi a născut făptura; lumea a apărut din voia Lui ca un prunc din pântecele maicii sale.
Şi iată, El a ridicat şi poartă lumea cum maica ce alăptează poartă cu dragoste rodul născut din pântecele ei.
Tatăl Cel Milostiv ne-a născut şi ne hrăneşte cu Sângele Fiului Său, aşa cum maica dă sânii săi odraslei sale ca s-o hrănească.
(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Psaltire sau cugetări evlavioase şi rugăciuni, Editura Sophia, Bucureşti, 2011, pp. 191-192)
Când începe cineva să trăiască pentru cele duhovnicești, nu se mai satură niciodată!
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro