Zi și noapte mă doare Evanghelia
cu dușmănia zâmbitoare a trupului
și revolta vicleană a inimii
împotriva lui
Hristos...

Trupul meu e
poporul care venea la El
doar pentru sănătate
și pâine
Iar sufletul e hoarda de farisei
și cărturari care căutau
motiv să Îl omoare
din invidia marelui
preot al iubirii de sine
care este „eu-l”...

Zi și noapte
mă doare
sinistra demență
a făpturii mele
și iadul la urma urmei
nu e
decât ospiciul potrivit
acestui soi de nebuni...

Zi și noapte mă arde Evanghelia
și scăpare din acest foc 
nu voi avea 
niciodată

dacă Dragostea răstignită în mine
nu va învia

cu sufletul și trupul
care au ucis-o...