Expoziția „Serbarea de la Putna. Continuitatea unui ideal”: Patriarhul l-a numit pe Ștefan cel Mare „monah încoronat”
Patriarhul României a vizitat Expoziția „Serbarea de la Putna. Continuitatea unui ideal” organizată la Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” al Mănăstirii Putna. Inspirat de exponate, el l-a numit pe Sfântul Domnitor Ștefan cel Mare „monah încoronat” și a vorbit despre colaborarea românilor din cele trei principate românești în perioada ștefaniană.
Sfântul Ștefan cel Mare a învățat la Școala militară de la Castelul Huniazilor, „cea mai importantă școală de formare a viitorilor luptători anti-otomani”, a spus părintele patriarh.
„Acolo au făcut exerciții Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, care l-a ajutat pe Ștefan cel Mare la 1457 cu 7.000 de soldați munteni ca să ocupe tronul, fiindcă au făcut aceeași școală”, a explicat Preafericirea Sa, subliniind unirea românilor din cele trei principate în lupta pentru Cruce.
Patriarhul României a vizitat expoziția însoțit de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților, Arhiepiscopul Ioachim al Romanului și Bacăului, Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud și Acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române.
Ghid le-a fost scriitorul Adrian Alui Gheorghe. El a întâmpinat vizitatorii afirmând că actuala „Serbare de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal”, serie de manifestări care culminează în perioada 14-16 august, este o sărbătoare nu doar pentru Putna, nu doar pentru România, ci pentru toată românitatea.
„Acum, față de 1871, nu mai vorbim de o Românie între granițe, ci vorbim de o Românie mult mai extinsă. Avem 10 milioane de români care sunt în afara granițelor”, a spus scriitorul, care a coordonate și documentat expoziția.
Organizatorii Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni erau „o generație extrem de tânără, dar care s-a născut cu conștiința unui ideal” – cel de unitate națională, într-o epocă în care românii erau împărțiți în mai multe provincii aflate în trei imperii diferite.
În pofida tuturor obstacolelor, „tinerii noștri au dat dovadă de foarte multă diplomație și au reușit să ducă la capăt un proiect determinant pentru soarta României”, a spus Adrian Alui Gheroghe.
Expoziția prezintă, prin obiecte, fotografii și publicații de epocă, o cronică a organizării și desfășurării Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni, organizată de Mihai Eminescu și generația sa în 1871.
Piesa centrală a expoziției este urna comemorativă oferită în 1871 de studenții români de pretutindeni pentru mormântul Sfântului Ștefan cel Mare. În ea aceștia au depus simbolic pământ din toate provinciile românești.
O candelă de argint masiv care reproduce modelul urnei din 1871 va fi sfințită duminică, după Sfânta Liturghie de hramul mănăstirii, și depusă pe mormântul sfântului domnitor de către studenții participanți la Congresul Studențesc Aniversar organizat luni la mănăstire.
Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni organizată la Putna a fost scânteia care a aprins idealul de unitate națională realizat în 1918. La Mănăstirea Putna au fost organizate periodic re-editări ale acestei serbări, pentru a ține aprinsă flacăra idealului național: în 1904, 1926, 1957, 1966 și 2004.
Patriarhul Daniel se află în perioada 14-16 august la Mănăstirea Putna, unde participă la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, hramul principal al sfântului locaș, și la „Serbarea de la Putna – 2021. Continuitatea unui ideal”, serie de manifestări care marchează 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
Sursa: basilica.ro
