Apare convingerea sinceră de propria întâie­tate. Adeseori, aceasta se exprimă printr-o logo­ree neînfrânată – căci ce este flecăreala, decât, pe de o parte, lipsă de modestie, iar pe de alta, delectare de sine prin procesul primitiv al desco­peririi de sine?

Natura egoistă a logoreei nu se împuținează deloc în urma faptului că ea atinge uneori o temă serioasă: omul mândru poate vor­bi despre smerenie și tăcere, poate ridica în slăvi postul, poate dezbate problema: ce este mai pre­sus, faptele bune sau rugăciunea?

(Preotul Aleksandr Elceaninov, Cum să biruim mândria, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2010, pp. 55-56)

Citește și:

Preocuparea de sine, prima etapă în dezvoltarea mândriei

Patima de a comanda – o altă etapă în dezvoltarea mândriei

Mania grandorii și mania persecuției – etapa a patra în dezvoltarea mândriei