Trece viaţa ta omule, ca un abur al pământului şi ca un nor, care cum se arată în aer, îndată îl risipeşte vântul. Aşa într-un minut se preface în pământ şi cenuşă, acela care se arăta mai nobil şi mai frumos decât alţii.

Ce este viaţa aceasta decât o clipeală care trece ca vântul şi ca o rază a soarelui? Numără zilele vieţii tale şi spune-mi ce s-au făcut? Au trecut ca umbra soarelui şi ca un paianjen. Foarte scurtă este viaţa noastră şi aşa de iute trece, încât nici un ceas nu se socoteşte, precum a zis Dumnezeu lui Adam, că: „în care zi veţi mânca din pomul oprit, cu moarte veţi muri!“ însă au trăit ani mulţi după greşala aceasta că Dumnezeu a arătat că toată viaţa noastră este ca o oră, precum mai departe vei auzi mai lămurit. David zice: „Eu am zis întru uimirea mea: tot omul este mincinos “ şi nu a zis - după cei 70 de tâlcuitori - că toţi oamenii sunt mincinoşi, ci numai că fiecare om este minciună. Viaţa noastră este mincinoasă fiindcă se vede lungă, dar este scurtă.

(Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, p. 235)