În condiții speciale față de anii trecuți, având în vedere contextul epidemiologic, Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt a fost cinstit astăzi la Mănăstirea Putna, acolo unde se află mormântul său. A fost și pentru prima dată de la canonizarea Sfântului Ștefan cel Mare (1992), când slujba de hram a fost oficiată la Putna în lipsa celui care a întocmit-o, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, după cum a subliniat la finalul Sfintei Liturghii părintele stareț Melchisedec Velnic. A lipsit și tradiționala paradă militară organizate în fiecare an pe 2 iulie, din 1996 .

Dincolo de toate aceste aspecte organizatorice, slujba dedicată ocrotitorului mănăstirii bucovinene a fost una deosebită, fiind prezenți trei ierarhi din Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, cât și numeroși bucovineni. IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei și locțiitor al Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților a săvârșit Sfânta Liturghie pe o scenă frumos îmbodobită, înconjurat de alți doi ierarhi: PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei și PS Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

După citirea Evangheliei, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a rostit cuvântul de învățătură, în care a evidențiat câteva aspecte care au caracterizat viața Sfântului Voievod Ștefan cel Mare: „O privire atentă, scrutătoare și duhovnicească asupra vieții Sfântului Ștefan arată că nu a avut ceva mai de preț în viață decât Ușa numită Domnul Hristos. Înainte și după luptă, postea, spune cronicarul, pentru a aduce cinstire Domnului Hristos. Avea duhovnic pe Sfântul Daniil, avea drept prim sfătuitor pe Mitropolitul Moldovei Teoctist. A zidit atâtea ctitorii în țară, în Ardeal sau în Muntele Athos, toate în numele Domnului Hristos. Avea cinstire multă la Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Glasul măritului Voievod Ștefan a fost auzit, ascultat, iubit, temut și urmat în același timp. Românii din Moldova timpului său s-au regăsit în glasul măritului Ștefan; unde răsuna glasul lui, acolo se afla oșteanul cel mai de frunte, răzeșul cel mai harnic, boierul cel mai credincios, preotul cel adevărat”.

Despre  virtuțile Sfântului Ștefan cel Mare a vorbit la finalul Liturghiei și Părintele Episcop Andrei al Covasnei și Harghitei: „Una dintre marile virtuți pe care binecredinciosul Voievod le-a avut a fost credința puternică în Dumnezeu. A avut o credință puternică, a avut o credință care și-a manifestat-o rânduind atâtea locașuri sfinte și, mai mult, o episcopie: Episcopia de la Vad, în județul Cluj. Credința voievodului a fost atât de puternică, încât până și păcatele lui și le-a așezat în fața lui Dumnezeu și cu umilință și cu credință multă se ruga pentru iertarea lor. Încă o virtute a Sfântului Ștefan a fost iubirea. Iubirea lui a fost Moldova. Fiecare dintre noi are pe pământ o cruce de purtat. Crucea dreptcredinciosului Voievod a fost iubirea lui: Țara Moldovei. Pentru că s-a înzestrat cu nădejdea, nu s-a deznădăjduit niciodată”.

Tot ieri, a avut loc la Mănăstirea Putna depunerea de coroane din partea oficialităților la mormântul Sfântului Ștefan. Nu au lipsit nici momentele artistice: membrii Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” - Vicovu de Sus au interpretat diferite cântări și poezii patriotice.

Cuvântul de final a aparținut starețului mănăstirii, părintele arhimnadrit Melchisedec Velnic: „Chiar dacă în această zi suntem departe poate unii de alții, avem nădejdea, avem credința că Ștefan, cel care apăra neamul și țara și a intrat în inima poporului se va îngriji de acest popor. Vedem că evlavia și cinstirea pe care le avem către Sfântul Ștefan ne unesc sufletește oriunde ne-am afla și bariere între noi nu sunt. Ștefan ne unește pentru că este un reper, un model pentru noi toți”.

Totodată, părintele stareț a menționat apariția publicației anuale „Cuvinte către tineri” și a adresat mulțumiri celor care au susținut evenimentul.