Hram și resfințire de paraclis la Mănăstirea Pătrăuți

14 Septembrie 2021 21:32 Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

La 200 de ani de la închiderea mănăstirii de către Imperiul Austriac, astăzi a fost sărbătorit pentru prima dată hramul bisericii-monument UNESCO, prilej cu care Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost prezent în mijlocul monahiilor și al credincioșilor din localitatea Pătrăuți.

Praznicul „Înălțării Sfintei Cruci” a fost sărbătorit în mod deosebit astăzi, 14 septembrie 2021, la Mănăstirea Pătrăuți, Protopopiatul Suceava I. La 200 de ani de la închiderea mănăstirii de către Imperiul Austriac, astăzi a fost sărbătorit pentru prima dată hramul bisericii-monument UNESCO, prilej cu care Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a fost prezent în mijlocul monahiilor și al credincioșilor din localitatea Pătrăuți. Cu această ocazie a fost resfințit paraclisul din lemn al mănăstirii, locaș de cult care se află sub ocrotirea Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.

Ierarhul a pecetluit masa Sfântului Altar și a binecuvântat interiorul și exteriorul bisericii prin stropire cu apă sfințită și prin ungere cu Sfântul și Marele Mir, ca urmare a lucrărilor de restaurare, respectiv de sablare exterioară a Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, lăcuire exterioară, modificare a dimensiunilor Sfintei Mese și îmbrăcare a ei în marmură, precum și de împodobire interioară cu cincizeci și unu de icoane de dimensiuni mari.

În continuare, Preasfinția Sa a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie alături de un sobor de preoți și diaconi, pe un podium special amenajat în apropierea bisericii mari a mănăstirii. Din soborul slujitor a făcut parte și arhimandritul Nectarie Clinci, exarh de zonă, și părintele Ionel Budeanu, protoiereu al Protopopiatului Suceava I.

După citirea pericopei evanghelice, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a subliniat faptul că cinstirea Sfintei Cruci înseamnă mai mult decât rememorarea, retrăirea Pătimirilor Mântuitorului Iisus Hristos. „Crucea este nu doar semnul jertfei, nu doar semnul umilinței, nu doar ceea ce ar fi înțeles oamenii care nu l-au cunoscut și nu îl cunosc pe Dumnezeu, ci Crucea este semn de biruință.”

Preasfinția Sa le-a vorbit celor prezenți despre biruința Sfintei Cruci și despre Iisus cel răstignit și biruitor, concepte și trăiri tot mai greu de înțeles în societatea actuală. „Crucea este semnul dragostei. Puterea cu care Dumnezeu l-a biruit pe demon, păcatul și iadul este puterea dragostei; prin dragoste a biruit Dumnezeu, iar Crucea nu este semnul unei pierderi; Crucea este semnul unui câștig prin dragoste. Prin smerenie a biruit Dumnezeu. (…) Jertfa Domnului nostru Iisus Hristos pe Cruce este semnul smereniei. Cum l-a dezbrăcat de putere pe diavol Domnul nostru Iisus Hristos? Prin smerenia Lui. (…) Dumnezeu Tatăl i-a dăruit biruință Fiului Său pentru ascultarea Sa, pentru smerenia Sa și pentru dragostea Sa. Aceasta este biruința pe care ne-o propovăduiește nouă Crucea, ziua de astăzi și Biserica dintotdeauna: biruința prin dragoste, biruința prin smerenie și biruința prin ascultare; un soi de biruință a lui Dumnezeu care nu se potrivește cu ceea ce gândește logica acestei lumi.”

Ierarhul a evidențiat faptul că și credincioșii de astăzi pot deveni biruitori prin dragoste, smerenie, ascultare și iertare, urmând exemplul Mântuitorului. „Care este biruința noastră, a creștinilor? Cum biruim noi, cei care ne însemnăm cu semnul Sfintei Cruci? (…) Vom birui când vom arăta dragoste. Vom câștiga atunci când vom lucra smerenia și vom fi biruitori atunci când vom asculta de Dumnezeu. (…) Nu vă răzbunați, nu răsplătiți răului cu rău, celui care te blestemă tu dă-i binecuvântări, celui care te vorbește de rău tu vorbește-l de bine; asta înseamnă biruința dragostei și a smereniei.”

În încheiere, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a subliniat faptul că Praznicul Înălțării Sfintei Cruci le amintește credincioșilor de jertfa supremă din istoria omenirii, Pătimirile și Răstignirea, dar și de cea mai mare binecuvântare revărsată peste oameni – Învierea Fiului lui Dumnezeu și șansa tuturor la mântuire. „Care este nădejdea pe care ne-o dă nouă sărbătoarea de astăzi? Că în pofida a tot ceea ce noi vedem în jurul nostru și în viețile noastre și a logicii lumii acesteia, astăzi este sărbătoarea biruinței Sfintei Cruci; astăzi este sărbătoarea biruinței binelui asupra răului. Dumnezeu a biruit răul cu binele. Astăzi este sărbătoarea biruinței dragostei asupra tuturor răutăților; astăzi este sărbătoarea biruinței iertării asupra tuturor dorințelor noastre de a ne răzbuna. Astăzi nu este doar o zi în care ne aducem aminte de o jertfă, de un moment de tristețe, ci astăzi, deși vedem în față Sfânta Cruce, ne aducem aminte nu doar de Vinerea cea Mare, ci ne aducem aminte de Duminica Sfintei Învieri, în care Domnul nostru Iisus Hristos, când totul părea că s-a sfârșit și că nu mai era nicio nădejde, a ieșit din Mormânt, cu moartea Lui,  pe moartea noastră  și pe toate morțile risipindu-le, pe demon făcându-l de râs, rușinându-l și făcându-l neputincios, și nouă făgăduindu-ne o biruință prin Cruce, o biruință prin smerenie, o biruință prin dragoste, o biruință prin iertare, o biruință prin ascultare.”

Răspunsurile liturgice au fost date de corul maicilor mănăstirii.

La evenimentul desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, au participat numeroși credincioși, precum și monahi și monahii, stareți și starețe ale unor mănăstiri din cuprinsul eparhiei.

La momentul rânduit, ieromonahul Nicolae Radu a fost hirotesit protosinghel, iar ierodiaconul Gavril Dincă a fost hirotesit întru arhidiacon, pe seama Mănăstirii Sihăstria Putnei.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, Mănăstirea Pătrăuți, cel mai vechi lăcaș de cult păstrat în forma iniţială gândită de ctitorul său, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, a fost redeschisă la începutul acestui an. Hotărârea reîncepererii vieții monahale la Pătrăuți a fost luată în ședința Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților din data de 31 martie 2021. Construită în anul 1487, mănăstirea a fost desființată de către Imperiul Austriac la începutul secolului al XIX-lea, iar în anul 2021 a revenit la statutul de mănăstire, fiind instalată stareță stavrofora Alexandra Bădrăgan.

Paraclisul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” a fost zidit cu binecuvântarea vrednicului de pomenire, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților de la aceea vreme, cu ajutorul dreptmăritorilor creștini, sub îndrumarea părintelui paroh Gabriel Herea. Biserica a fost construită între lunile martie și decembrie ale anului 2004, fiind sfințită la data de 5 decembrie.

Sursa: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Ultimele din categorie