Astăzi, 13 august, la ora 21:00, la mănăstirea bucovineană va fi întâmpinată delegaţia condusă de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, care va aduce coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Coroana va fi depusă în Casa Domnească a mănăstirii.

Mâine, 14 august, de la ora 9:00, vor fi scoase spre închinare sfintele moaşte ale Sfântului Iacob Putneanul, din Paraclisul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” al mănăstirii, şi vor fi depuse în baldachinul din incinta mănăstirii. La ora 13:30 va avea loc la Gara Putna ceremonia de redeschidere a căii ferate spre Putna. De la ora 18:00, coroana va fi dusă din Casa Domnească în biserica voievodală şi va fi depusă pe mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare de către Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, şi de către Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, împreună cu soborul mănăstirii. Ziua se va încheia cu slujba de Priveghere în cinstea Maicii Domnului, care va începe la ora 18:15.

Miercuri, 15 august, marele hram al Putnei - sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului - va debuta la ora 6:30 cu slujba Aghesmei mici şi Taina Sfântul Maslu, oficiate în incinta mănăstirii, şi va continua la ora 7:00 cu Acatistul Adormirii Maicii Domnului, ce va fi citit în biserica voievodală, în faţa Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Sfânta Liturghie arhierească săvârşită cu ocazia hramului va începe la ora 9:30. Ziua se va încheia cu slujba Privegherii în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi a ctitorilor sfinţi ai Mănăstirii Putna, oficiată de la ora 18:00.

Joi, 16 august, la Mănăstirea Putna va avea loc pomenirea ctitorilor. Astfel, la ora 7:00 se va citi Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, la ora 9:30 va fi săvârşită Sfânta Liturghie cu pomenirea ctitorilor Mănăstirii Putna, iar la ora 11:30 va fi oficiată slujba Parastasului pentru pomenirea ctitorilor Mănăstirii Putna. La ora 19:00, sfintele moaşte ale Sfântului Iacob Putneanul vor fi duse înapoi în Paraclisul mănăstirii. Manifestările dedicate hramului Mănăstirii Putna din acest an se vor încheia joi, de la ora 20:00, cu o seară de muzică clasică şi poezie creştină, desfăşurată la Arhondaricul „Mitropolit Visarion Puiu”. Invitatul principal va fi violonistul Tudor Andrei.

Coroana reconstituită a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare este un simbol al identităţii, unităţii, demnităţii şi credinţei poporului român

Sfântul Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a fost un suveran model pentru conducătorii români de-a lungul veacurilor. Prin viaţa, faptele şi moştenirea sa, Sfântul Ştefan cel Mare este un precursor al Marii Uniri din 1918. În Anul Centenar 2018, proclamat „Anul Omagial al unităţii de credinţă şi neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri”, Consiliul de Patrimoniu al Mănăstirii Putna a hotărât reconstituirea coroanei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare după modelul istoric.

Forma, proporţiile şi materialele folosite la reconstituirea coroanei au fost alese conform reprezentărilor originale în care Sfântul Voievod Ştefan cel Mare apare încoronat - Tetraevanghelul din 1473 şi tabloul votiv de la Voroneţ (1488) - prin consilierea unor reputaţi istorici şi specialişti în heraldica şi arta medievală românească.

După ce va fi binecuvântată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, astăzi, 13 august, la Bucureşti, coroana va fi apoi expusă permanent în muzeul Mănăstirii Putna, alături de spada (replică), crucea (1503), cădelniţa (1470), ripida (1497) şi alte obiecte dăruite mănăstirii de Sfântul Ştefan cel Mare. În momente deosebite din an, coroana va fi aşezată pe mormântul Voievodului: 2 iulie (ziua adormirii Sfântului Ştefan cel Mare) şi 1 decembrie (Ziua Naţională a României).

Se reia circulaţia trenurilor de călători pe calea ferată spre Putna

Calea ferată spre Putna a fost inaugurată în 1898. Atunci Putna făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, fiind anexată odată cu întreaga Bucovină, în 1775. În 1918, Bucovina s-a unit cu România. Pe lângă aportul la viaţa economică a zonei, această linie de cale ferată a avut o contribuţie majoră la întărirea identităţii şi unităţii românilor. Astfel, trenurile care au străbătut-o au fost principalul mijloc de transport folosit în pelerinajele din perioada anilor 1919-1925, organizate de statul român pentru românii din diferite provincii istorice ale ţării, în vederea cunoaşterii Bucovinei şi, în special, a mănăstirilor de aici, păstrătoarele unui patrimoniu cultural, istoric şi religios unic în ţară. În 1920, pe această cale ferată au călătorit Regele Ferdinand I şi Regina Maria, în prima vizită în Bucovina după Marea Unire. Chiar şi în perioada regimului comunist, tu Bucovinei a continuat, românii aflând aici una din insulele de normalitate care menţin viaţa socială şi naţională a unei ţări. De-a lungul anilor, sute de mii de elevi au vizitat Mănăstirea Putna, folosind această cale ferată.

În 2012, circulaţia cu trenul pe linia Dorneşti - Rădăuţi - Putna a fost oprită. Mulţumim Companiei Naţionale a Căilor Ferate Române „CFR” SA pentru că, la 100 de ani de la Marea Unire şi la 120 de ani de la inaugurarea acestei linii, a găsit soluţiile potrivite pentru redeschiderea ei.

Pelerinii care vor veni la Putna cu trenul vor putea vizita gratuit Muzeul mănăstirii, prezentând biletul de călătorie. (Ierom. Anania Vatamanu - Mănăstirea Putna)