Hramul Mănăstirii Şoldana, sărbătorit prin Liturghie arhierească

Arhiepiscopia Iaşilor

Hramul Mănăstirii Şoldana, sărbătorit prin Liturghie arhierească

Ziua de marţi, 21 mai 2013, va rămâne pentru totdeauna scrisă în istoria Mănăstirii Şoldana din localitatea Andrieşeni, ca data în care, pentru prima dată, la hramul acestei aşezări monahale, a fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească de către Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

Marţi, 21 mai 2013,  mica obşte a Mănăstirii Şoldana, formată doar din 4 vieţuitori, l-a avut ca oaspete pe Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care, în sobor de preoţi şi diaconi, a oficiat slujba Sfintei Liturghii cu ocazia hramului Bisericii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Din soborul preoţilor slujitori, alături de protos. Nectarie Voroneanu, stareţul Mănăstirii Şoldana, a făcut parte arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, alături de mai mulţi stareţi ai mănăstirilor din vecinătate. Răspunsurile la strană au fost date de câţiva dintre cântăreţii Catedralei Mitropolitane din Iaşi şi de câţiva elevi de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ.

După citirea Sfintei Evanghelii, IPS Mitropolit Teofan a adresat un cuvânt celor prezenţi, în care a vorbit despre semnificaţia şi bucuria marii sărbători: „Este astăzi zi de mare praznic în întreaga creştinătate, zi închinată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mamaei sale, Elena. Este zi mare şi pentru această sfântă mănăstire, care îşi serbează hramul, întrucât obştea acestei aşezări monahale, prietenii ei şi credincioşii din satele din împrejur, cu toţii s-au adunat în acest loc, pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu că acum 1700 de ani, a binecuvântat lumea cu prezenţa acestor doi mari împăraţi conducători ai lumii cunoscute pe atunci, Împăratul Constantin şi Împărăteasa Elena, care au dat libertate creştinilor să zidească biserici, să propovăduiască Cuvântul lui Dumnezeu şi să boteze întru dreapta credinţă. Îl cinstim aşadar pe marele împărat Constantin, şi deopotrivă pe mama lui, împărăteasa Elena,  care a ştiut cum să-şi educe fiul, ca acesta, deşi a fost păgân în tinereţe, să se îndrepte în cele din urmă spre Dumnezeul cel adevărat, Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul”.

„Ne bucurăm nespus că drumurile atât de accidentate din această zonă, nu l-au împiedicat pe Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei să vină să ne binecuvinteze mica obşte a mănăstirii”

La finalul Sfintei Liturghii, a ţinut şi un scurt cuvânt şi stareţul mănăstirii, protos. Nectarie Voroneanu, care a arătat ce mult înseamnă pentru obştea pe care o păstoreşte vizita Înalt Preasfinţitului Teofan: „Ca o prelungire a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, simţim astăzi bucurie în mănăstirea noastră, la ziua pomenirii Sfinţilor Împăraţi Constanti şi Elena, prin care Dumnezeu a dat lege de pace creştinismului mult-încercat. Înalt Preasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a binevoit a ne binecuvânta această sărbătoare prin venirea la mănăstirea noastră şi slujirea Sfintei şi dumnezeieştii Liturghii. Din documentaţia pe care o avem, nu se consemnează nicăieri, că, la acest sfânt lăcaş, cu prilejul hramului, ar fi fost vreodată slujbă arhierească. De aceea, ne bucurăm nespus că drumurile atât de accidentate din această zonă, nu l-au împiedicat pe Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei să vină să ne binecuvinteze mica obşte a mănăstirii noastre, biserica şi poporul cel binecredincios de pe aceste meleaguri”.

Sărbătoarea Mănăstirii Şoldana s-a încheiat cu o agapă, la care au fost invitaţi toţi cei prezenţi.

Purtând hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, biserica Mănăstirii Şoldana a fost construită în anul 1828 (după alte surse, 1850), pe temelia unei mai vechi bisericuţe ce slujea drept capelă la o curte boierească. După al Doilea Război Mondial, sfântul lăcaş, care suferise mari stricăciuni, este reparat şi din nou sfinţit, la 26 octombrie 1948, de către vrednicul de pomenire patriarh Teoctist, pe atunci exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. În anul 1961, schitul este închis din ordinul regimului comunist, iar puţinii vieţuitori, alungaţi. Timp de peste 20 de ani, fostul egumen, protos. Ghenadie Aivănesei, rămâne singurul care se îngrijeşte, cu puţinele posibilităţi pe care le avea, să întreţină sfântul lăcaş. În 1992, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, fostul Schit Şoldana se redeschide, cu o mică obşte de monahi trimişi de la Mănăstirea Cozancea.

Citește despre: