Hramul Mănăstirii Sucevița – Marele Praznic al Schimbării la Față a Domnului
Mănăstirea Sucevița, cea mai importantă ctitorie a familiei Movileștilor, a îmbrăcat astăzi, 6 august 2023, veșminte de sărbătoare. Cu prilejul hramului din vechime – Schimbarea la Față a Domnului –, în mijlocul obștii monahale și a numeroșilor credincioși veniți cu mare bucurie să primească binecuvântarea arhierească s-a aflat Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Ierarhul a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pe un podium special amenajat în incinta așezământului monahal, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, din care au făcut parte slujitori ai sfintelor altare ale bisericilor și mănăstirilor din împrejurimi, clerici de la Centrul Eparhial Suceava, între care arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, arhim. Nectarie Clinci, exarh de zonă, precum și protoiereii Protopopiatelor Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc, pr. Ionel Constantin Maloș și pr. Aurel Goraș.
După citirea Sfintei Evanghelii, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a explicat înțelesul duhovnicesc al acestei sărbători pentru întreaga creștinătate, când Mântuitorul Iisus Hristos arată lumii că este Fiul lui Dumnezeu, transfigurându-Se pe Muntele Tabor și înveșmântându-Se într-o lumină dumnezeiască, având de-a dreapta și de-a stânga Sa pe Moise și pe Ilie, în fața ucenicilor Petru, Iacov și Ioan. Totodată, ierarhul i-a îndemnat pe cei prezenți să păstreze în suflet lumina desăvârșirii dumnezeiești pentru a le fi călăuză în momentele de încercare, când simt că întunericul ispitelor îi împresoară.
„Să-L rugăm pe Dumnezeu să înveșnicească starea aceasta de lumină și de căldură pe dinlăuntru, mai ales și dacă nu avem ca pe Tabor un nor care să umbrească, un nor din acesta văzut, să fie un nor pe dinlăuntru, un nor al Duhului Sfânt Care să umbrească și să adie vânt lin în inimile noastre atunci când ele sunt cercetate de focul ispitelor. (…) Nu simțiți momente când, având o stare de bucurie, o stare de fericire, o stare de împlinire și cu cercetarea lui Dumnezeu și prin lucrarea pe care am făcut-o noi, parcă toate ni se par bune, toate ni se par vesele, toate ni se par luminoase clipele respective, parcă n-am dori să se termine niciodată? Când ne cercetează Dumnezeu, aceasta este ceea ce simțim în inimile noastre. (…) Cum am putea să stăm mai mult pe Tabor? Cum am putea să înveșnicim clipa aceea de bucurie? (…) Când e binecuvântare, când e pace, când e liniște în lume, în familie și în viețile și în sufletele noastre, atunci se cade să înmulțim rugăciunea. Când avem putere să ne rugăm, când avem timp să ne rugăm, când avem tragere de inimă, o binecuvântare, o cercetare a lui Dumnezeu, atunci să profităm de aceste momente și să adunăm lumină pentru vremea când va fi întuneric. Să adunăm hrană pentru timpul în care nu vom avea ce mânca duhovnicește, să avem rezervoare de apă duhovnicească, spirituală pentru atunci când va fi sete mare și în sufletele noastre, și în lume.”
Ierarhului, preoților slujitori și obștii monahale conduse de stavrofora Mihaela Cozmei li s-au alăturat în rugăciune starețe și monahii de la mănăstirile din Bucovina. Răspunsurile liturgice au fost date de corul Mănăstirii Sucevița, iar la momentul Chinonicului, copii îmbrăcați în costum popular, alături de artista lirică Mariana Maloș, au interpretat cântări închinate praznicului luminos al Schimbării la Față a Domnului.
La momentul rânduit, teologul Constantin Dolhascanu a fost hirotonit întru diacon.
La final, arhim. Melchisedec Velnic a mulțumit Preamilostivului Dumnezeu pentru această zi deosebită, Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pentru binecuvântare, Preasfințitului Părinte Damaschin Dorneanul pentru slujirea arhierească, soborului, dar și tuturor celor care s-au făcut părtași la sărbătoarea care aduce aminte de transfigurarea Mântuitorului Iisus Hristos. Nu în ultimul rând, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților i-a invitat pe credincioși la hramul istoric al Mănăstirii Putna, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august, Ierusalimul neamului românesc fiind cea mai cunoscută ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt.
Cei prezenți au avut ocazia de a se închina la unul dintre cele mai de preț odoare ale bisericii Mănăstirii Sucevița, Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului Hodighitria, cunoscută pentru întâmplările minunate săvârșite de Născătoarea de Dumnezeu. Icoana Maicii Domnului cu Pruncul a fost zugrăvită în tempera în jurul anului 1862, în șevalet.
Scurt istoric
Ridicată în perioada anilor 1582-1586, Mănăstirea Sucevița constituie una dintre ultimele mari realizări ale Moldovei voievodale, fiind un model de ctitorie familială. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi de către Gheorghe Movilă, episcop la Rădăuţi, numit la scurtă vreme după ridicarea mănăstirii Mitropolit al Moldovei. În demersul său a fost sprijinit de frații lui, Ieremia Movilă, viitorul domn al Moldovei (1595-1606), și Simion, domn pentru o vreme în Țara Românească și apoi în Moldova (1606-1607). Totodată, sfântul locaș a primit danii și daruri din partea multor membri ai familiei Movileștilor, unii dintre ei dormindu-și somnul de veci în biserica mare a mănăstirii, cu hramul „Învierea Domnului”.
După urcarea pe tron, Ieremia Movilă a îmbrăcat biserica mare în frescă pe dinăuntru și pe dinafară, pictura fiind deosebit de valoroasă, cu multe teme iconografice atât consacrate (Scara Raiului, Arborele lui Iesei), cât și inedite (Pătimirea Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou și aducerea moaștelor lui la Suceava, Maica Domnului – Rugul Aprins, Iisus Hristos Înțelepciunea lui Dumnezeu, Viața lui Moise și portretele filosofilor antici). De altfel, programul iconografic este considerat cel mai amplu și bine păstrat din întreaga Moldovă, sintetizând toate influențele școlilor de pictură existente la aceea vreme. Ca o recunoaștere a acestui fapt, Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în anul 2010 în patrimoniul UNESCO, alăturându-se astfel celorlalte biserici și mănăstiri pictate din nordul României.
În timpul păstoriei mitropolitului Gheorghe Movilă, Sucevița s-a remarcat și ca un centru cultural artistic de seamă. Muzeul mănăstirii deține o colecție de obiecte de o valoare inestimabilă, cum ar fi broderiile în fir de aur și argint din secolele XV-XVI, tetraevangheliarele miniate și ferecate în argint aurit și chivotul donat de mitropolitul Gheorghe Movilă.
În urma unui amplu proces de restaurare și conservare început în anul 2010, pictura interioară a bisericii mari a fost curățată în totalitate, astfel încât multe dintre scenele pictate de Ioan Zugravul și fratele său Sofronie au fost scoase la lumină și și-au recăpătat strălucirea de odinioară. Cu ocazia recepției lucrărilor, 19 septembrie 2020, s-a anunțat și intenția de a continua la exterior restaurarea picturii murale. (Daniela Livadaru, Irina Ursachi)
Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro