Iisus Hristos iubește copiii
Neştiinţa lor e mai luminată decât învăţatul învăţaţilor; nevinovăţia lor e mai puternică decât înţelepciunea ce se răsfrânge în vorbele întreţesute de raţionamente.
Iisus nu-i iubeşte pe copii numai ca modele neştiutoare ale candidaţilor la desăvârşirea Împărăţiei, dar şi ca adevăraţii mijlocitori ai adevărului. Neştiinţa lor e mai luminată decât învăţatul învăţaţilor; nevinovăţia lor e mai puternică decât înţelepciunea ce se răsfrânge în vorbele întreţesute de raţionamente. Numai oglinda netedă poate primi răsfrângerile revelaţiei. „Mulţumescu-Ţi Ţie, Părinte - strigă într-o zi - Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pe ele pruncilor” (Matei 11,25).
Ca să descopere iarăşi Raiul cel nou, împărăția nevinovăţiei şi a iubirii, omul vârstnic e nevoit să se regăsească copil; copilul prin harul naşterii e de la început aşa cum vor trebui să fie vârstnicii, după cumplite strădanii.
(Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca, Tinerii, Familia și copiii născuți în lanțuri, Editura Credința Strămoșescă, 2009, p. 180)
„Omul se teme de multa lumină, de deschiderea Cerurilor, de veșnicie”
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro