Deschiderea Simpozionului a avut loc în Sala „Ekklesia” din cadrul Muzeului Mitropolitan din Iași în prezența organizatorilor și a autorităților centrale și locale, urmând ca lucrările pe secțiuni să se desfășoare la Palatul Braunstein din centrul municipiului.

În deschiderea evenimentului, Aurica Ichim, managerul Muzeului Municipal „Regina Maria” Iași, a transmis un cuvânt de bun-venit la cea de-a 26-a aniversare a simpozionului:

Simpozionul nostru prin apărarea moștenirii trecutului vine să răspundă acestei nevoi tot mai pragmatice de păstrare a identității naționale într-un context mai extins european. În afara celor două secțiuni deja-cunoscute: viața monumentelor, ctitori, moșteniri, istorii, degradări, restaurări și tehnici, tehnologii de restaurare a monumentelor istorice, anul acesta avem inclusă o temă specială intitulată „Restaurarea monumentelor istorice în baza cercetării fondurilor arhivistice”. De asemenea, vor avea loc două dezbateri cu un real interes pentru specialiști și nu numai, ce vor fi coordonate de doamna doctor Oana Zaharia, director al Institutului Național al Patrimoniului și de doamna profesor universitar Tereza Sinigalia. Prima, intitulată „Monumentele istorice de la restaurare la integrarea în spațiul urban”, iar cea de a doua, „Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, între legendă și istorie”.

Ediția din acest an aduce în prim-plan două dezbateri de interes pentru patrimoniul imobil din România și din afara țării: „Monumentul istoric. De la restaurare la integrarea în spațiul urban” și „Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi, între legendă și istorie”.

Pr. Constantin Sturzu, delegatul Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, a transmis participanților un cuvânt de binecuvântare:

Orice monument, până la urmă, este o formă de rugăciune zidită și zic asta nu doar pentru că odinioară cu siguranță se zidea mai întâi făcându-se o rugăciune de binecuvântare a locului și la final o rugăciune de sfințire a construcției. Poate să fi fost excepții, dar regula aceasta era, ci și pentru că cei care zideau, cei care ctitoreau de regulă erau oameni cu credință în Dumnezeu și erau oameni care căutau binele, frumosul autentic și căutau să pună în cele zidite ceva din dorul lor după desăvârșire, din dorul lor după Dumnezeu. Poate n-am avut realizări de a lungul istoriei precum alte neamuri, mai ales cele care au devenit imperii, dar poporul acesta a știut, a învățat să facă până la urmă din orice lucrare rugăciune, adică ce? Legătură cu Dumnezeu, conlucrare cu Dumnezeu, convorbire cu El, o unire a Cerului cu pământul. Să facem din cele materiale expresii ale celor spirituale, din cele văzute, expresii, forme simboluri ale celor nevăzute. Așa încât a restaura un monument istoric nu este doar un gest reparatoriu și o formă de profund respect față de ctitoriile înaintașilor ci până la urmă este o datorie sfântă.

Comunicările vor fi susținute în cursul zilei de vineri, 4 octombrie 2024, la Palatul Braunstein din Iași. Cele 81 de contribuții științifice sunt reunite în trei secțiuni, după cum urmează: Viața Monumentelor I, II, III; Tehnici și tehnologii de restaurare a monumentelor istorice și Restaurarea monumentelor istorice în baza cercetării fondurilor arhivistice.

Și în acest an participanții la Simpozion vor efectua vizite de studiu la monumentele istorice, din Iași și din afara orașului, aflate în curs de restaurare.

Organizatorii anunță o ediție de succes, care va trezi interesul comunității pentru protejarea, cercetarea, restaurarea și valorizarea patrimoniului cultural imobil, ca parte integrantă a moștenirii culturale comune.