Invitaţia lui Ghedeon

Minuni - Vindecări - Vedenii

Invitaţia lui Ghedeon

- Este cu mine şi cu poporul lui Dumnezeu! Atunci de ce ne-au ajuns toate aceste răutăţi? Unde sunt minunatele lui ajutoare pe care ni le-au povestit părinţii noştri, de atunci de când i-a scos din Egipt? Nu, acum nu mai este deloc cu noi. Ne-a părăsit...

În cartea Judecătorilor se vorbeşte de o arătare îngerească minunată, care a însemnat sfârşitul unei încercări grele a israeliţilor. Dumnezeu a predat pe poporul său ales, în mâinile madianiţilor, din cauza păcatelor lui, pentru şapte ani. Şi era atât de mare asuprirea şi necazul lor încât aceştia stăteau în munţi, în peşteri ascunse, în găuri şi catacombe. Când, odată, departe, semănau grâu, i-au descoperit madianiţii şi au venit împrăştiindu-i şi ascunzându-le animalele. Situaţia era disperată.

În vremurile acelea trăia printre israeliţi un drept al lui Dumnezeu, Ghedeon. Pe când Ghedeon treiera în loc ascuns puţinele spice care au reuşit să răsară, vede dintr-o dată în faţa lui un înger al Domnului cu chip de om, zicându-i:

- Dumnezeu cel Atotputernic şi tare e cu tine!

Ghedeon s-a speriat, dar nu a înţeles că cel care i-a vorbit a fost înger. A crezut a fi vreun trecător. Îi răspunde deci:

- Este cu mine şi cu poporul lui Dumnezeu! Atunci de ce ne-au ajuns toate aceste răutăţi? Unde sunt minunatele lui ajutoare pe care ni le-au povestit părinţii noştri, de atunci de când i-a scos din Egipt? Nu, acum nu mai este deloc cu noi. Ne-a părăsit... îngerul s-a oprit dintr-o dată şi l-a întrerupt:

- Ghedeon, du-te cu puterea pe care ţi-a dat-o Dumnezeu şi o să salvezi pe israeliţi din mâinile madianiţilor. Ghedeon se pierduse...

- Eu, să eliberez pe israeliţi? Şi în ce mod? lată neamul meu este cel mai sărac din seminţia lui Manase, iar eu sunt cel mai mic în casa tatălui meu.

- Dumnezeu o să fie cu tine, l-a încredinţat îngerul şi tu vei bate pe madianiţi ca pe un singur om.

Ghedeon a zis atunci către dânsul:

- Ca să mă asigur că o să se întâmple toate acestea precum ai spus, te rog, aşteaptă să pregătesc jertfa în faţa ta.

- Nu plec, te aştept, i-a promis îngerul. S-a dus atunci Ghedeon, a pregătit în grabă o căpriţă fiartă şi azimă aducându-le ca jertfă îngerului lui Dumnezeu. Acela îi zice:

- Aşează-te să mâncăm carnea şi pâinea pe acest bolovan şi stropeşte-le cu vin. Ghedeon i-a dat ascultare. Atunci îngerul a întins toiagul pe care îl avea în mână şi cu vârful a atins mâncărurile. Şi a ieşit foc din piatră şi a mistuit atât carnea cât şi azima. În acel moment îngerul s-a făcut nevăzut din ochii lui Ghedeon. Omul lui Dumnezeu a căzut cu faţa la pământ şi înmărmurit a strigat:

- Vai, vai! Doamne, Doamne, am văzut chiar cu ochii mei pe îngerul Tău! L-am văzut faţă către faţă!
[Judecători 6, 7- 22]

(Ion Andrei Ţârlescu, Minuni ale Sfinţilor Îngeri, Editura Bunavestire, Bacău, 2002, pp. 45-46)