„Timp de două luni am desfășurat cercetări arheologice în zona mănăstirii“, a precizat arheologul Vasile Marinoiu pentru Adevărul.

Au fost descoperite 50 de morminte de monahi, datând din secolele XV-XVII, monede și un inel. Dar cea mai importantă descoperire este o așezare din Epoca fierului, care conține obiecte ceramice din această perioadă. Arheologii au mai găsit și ruinele unui zid de apărare construit cu aproximativ o jumătate de mileniu în urmă.

„A fost stricat în secolul al XVI-lea, când a fost construit paraclisul Mănăstirii Tismana de către Voievodul Matei Basarab, care, în timpul refugiului său și în timpul luptelor cu Leon Vodă, a fost asediat la Mănăstirea Tismana, unde a fost apărat, drept pentru care s-a gândit să ridice o capelă tip paraclis cu hramul Sf. Ilie Tesviteanul“, a explicat Vasile Marinoiu despre vechiul zid.

„Sub pardoseala paraclisului s-a descoperit o ascunzătoare, prin care se intră prin latura de apus, sub nivelul de călcare a bisericii. Intrarea se face destul de dificil, pe brânci, dar înăuntru este un spațiu încăpător, unde au loc chiar 20 de oameni“, a mai povestit arheologul.

Expertul a declarat că la paraclis se va monta un geam securizat, iar dedesubt se va face un osuar. Proiectul de consolidare și reabilitare a Mănăstirii Tismana este realizat de Compania Națională de Investiții. Lucrările vizează Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Paraclisul „Sf. Ilie”, turnul clopotniță, stăreția, chiliile și incinta cu turnuri de colț și sunt realizate sub supravegherea unei echipe de arheologi.

Mănăstirea Tismana este cel mai important lăcaș de cult din județul Gorj, fiind cea mai veche mănăstire din Țara Românească. A fost întemeiată în 1378 de Sf. Cuv. Nicodim, trecut la Domnul în 26 decembrie 1406.

Sfântul a fost înmormântat în pridvorul bisericii mari a mănăstirii, apoi moaștele sale au fost ascunse într-un loc rămas necunoscut. Se mai găsesc la Tismana doar degetul arătător de la mâna sa dreaptă și crucea sa din plumb.

Sursa: basilica.ro