Cu cele aproximativ 100 de biserici ale sale, laşul este un oraş al spiritualităţii şi al culturii româneşti şi universale, centru unde pelerini din lumea întreagă vin în pelerinaj. Aşa cum spunea înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, „pelerinajul consacrat Sfintei Cuvioase Parascheva arată, prin numărul mare de pelerini prezenţi în Iaşi, cât de mare este lucrarea misionară a sfinţilor care prin modelul vieţii lor şi prin rugăciunile lor apropie oameni şi popoare de Dumnezeu şi întreolaltă. Pelerinajul ne învaţă că de fapt esenţa misiunii Bisericii este căutarea sfinţeniei şi cultivarea ei ca plinătate a vieţii omului în Dumnezeu. O călătorie turistică nu devine pelerinaj decât dacă este însoţită de o călătorie mistică, de un pelerinaj interior, de apropiere de Dumnezeu prin rugăciune şi reconciliere".

laşul, „biserica bisericilor"

Dacă enumerăm doar o parte dintre edificiile creştin-ortodoxe de care laşul dispune, prin însemnătatea lor în păstrarea credinţei creştine, ne dăm seama de potenţialul spiritual şi cultural de care „capitala Moldovei" dispune: Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi", ctitorie a voievodului Vasile Lupu, sfinţită de mitropolitul Varlaam în 1639; Catedrala mitropolitană, cea mai mare biserică ortodoxă din România, care adăposteşte moaştele Cuvioasei Parascheva; Biserica „Sf. Gheorghe", vechea Catedrală mitropolitană, ctitoria mitropolitului Gavriil Calimachi, construită în 1761-1769; Biserica „Sf. Nicolae" - Domnesc, co-struită în 1492, cea mai veche biserică din Iaşi, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, şi locul de încoronare a domnitorilor Moldovei; Mănăstirea Golia, ctitoria voievodului Vasile Lupu şi a fiului său, construită între anii 1652-1660; Mănăstirea Cetăţuia, situată pe colina cu acelaşi nume, construită ca reşedinţă domnească fortificată, de către voievodul Gheorghe Duca, între 1669-1672; Mănăstirea Galata, ctitorită în secolul al XVI-lea, pe una din cele şapte coline ale laşului. Toate acestea şi .multe alte aşeză mante spirituale îndreptăţesc spusele istoricului Nicolae Iorga care afirma că „Iaşii sunt înainte de toate o biserică, biserica bisericilor pentru trecutul nostru". Municipiul Iaşi dispune, de asemenea, de un potenţial cultural deosebit în care istoria împreună cu literatura, teatrul, muzica, artele plastice, arhitectura, artele în general îşi dau mâna pentru a crea „oraşul celor şapte coline".
În momentul de faţă, cele aproximativ 100 de biserici şi mănăstiri din Iaşi definesc în mare măsură personalitatea comunităţii de aici. Nimic însă nu atrage mai mult decât miracolul prezenţei moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva în Catedrala mitropolitană din Iaşi, loc unde în fiecare an, timp de câteva zile, în preajma datei de 14 octombrie, milioane de pelerini din lumea întreagă vin să se închine.

Comuniune între sfinţi la laşi

În ultimii ani, a devenit o tradiţie, ca de hramul Cuvioasei Parascheva, la Iaşi să fie aduse moaştele unui sfânt. Primul care a deschis drumul spre „comuniunea între sfinţi" a fost Sfântul Andrei, Apostolul Românilor. Moaştele acestuia au fost aduse din Patmos, Grecia, în anul 1996, iar după patru ani, în 2000, au fost aduse de la Livadia (Grecia) moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. În 2001 a fost adus tot din Grecia Brâul Maicii Domnului de la Voios. Hramul din 2002 a fost binecuvântat prin sosirea la Iaşi a moaştelor Sfântului loan Casian, care au fost aduse de la Marsilia (Franţa), iar cel din 2003 prin aducerea moaştelor Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, de la Tesalonic. În 2004, cu prilejul anului omagial „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare -500", a fost adus un fragment din Sfânta Cruce, de la Mănăstirea „Panaghia Soumela" din Mitropolia de Veria - Grecia. Tot de la Veria, de la Catedrala „Sf. Ap. Petru şi Pavel", anul trecut am avut bucuria de a primi spre închinare şi cinstire moaştele “Apostolului neamurilor”, Sfântul Apostol Pavel. Anul acesta, de la Eghina, au fost aduse moaştele Sfântului Nectarie Taumaturgul.

Peste un milion de pelerini anual

Marea sărbătoare a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi a determinat autorităţile locale să stabilească data de desfăşurare a Sărbătorilor laşului perioada marcată de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. Constantin Simirad, actualul ambasador al României în Cuba, fostul primar al laşului, venise cu această idee de a stabili Sărbătorile Iaşului “în ziua când este un pelerinaj nemaipomenit către Iaşi, către «Mecca Ortodoxiei», cum îmi plăcea mie să-i spun. Pentru a o pune în practică, am fost la înalt Prea Sfinţia Sa Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi i-am propus să declarăm Zilele Iaşilor în aceeaşi perioadă cu sărbătoarea Sfintei Parascheva. Înalt Prea Sfinţia Sa a fost încântat de propunere şi a acceptat-o imediat" , declara, în urmă cu ceva timp, domnul Simirad.
Istoria şi amploarea pelerinajului de la Iaşi a avut ecouri în lumea întreagă. Municipiul Iaşi este vizitat anual de peste un milion de pelerini din ţară şi din străinătate. În fiecare an, la hramul Cuvioasei Parascheva, se suplimentează numărul mijloacelor de transport care se deplasează înspre Iaşi. Departamente din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, precum şi reprezentanţi ai Primăriei, Armatei, Poliţiei şi ai unor organizaţii non-guvernamentale îşi unesc eforturile în vederea unei organizări optime.

laşul cuprinde lumea întreagă

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva a căpătat o evidentă amploare internaţională. Ca o atestare oficială a acestui fapt, Consiliul Mondial al Bisericilor, prin Grupul de Coordonare Europeană pentru Misiune şi Reînnoire, şi Consiliul Bisericilor Europene au hotărât în anul 2000, an ce a marcat împlinirea a două milenii de la Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, ca oraşul Iaşi să fie inclus în rândul celor cinci mari oraşe internaţionale de pelerinaj alături de Tesalonic -Grecia, Trodheim - Norvegia, Edinburgh - Marea Britanie şi Praga - Cehia.
De la pr. Ciprian Ciuntu de la Centrul de Pelerinaj „Sfânta Parascheva" am primit confirmarea că „în fiecare an, numeroşi străini au venit la Iaşi. Cuvioasa Parascheva sărbătorită pe data de 14 octombrie atrage pelerini de pretutindeni, care vin la Iaşi ca într-un loc în care fiecare dintre ei se regăseşte sub aspect duhovnicesc şi moral".
De asemenea, de la Institutul Ecumenic „Sfântul Nicolae” din Iaşi am aflat că pelerini din aproape întreaga Europă vin la Iaşi cu ocazia hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel, din Grecia, Serbia, Norvegia, Bulgaria, Rusia, Franţa, Polonia, Elveţia, Anglia, Cehia, dar şi din Statele Unite ale Americii au venit numeroşi pelerini la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. În plus, trebuie să amintim de numeroasele delegaţii oficiale care sosesc la Iaşi la invitaţia IPS Daniel, Mitro-politul Moldovei şi Bucovinei.
În decursul anilor, oaspeţi de seamă au venit la Iaşi să se închine moaştelor Sfintei Cu-vioase Parascheva. Dintre a-ceştia amintim pe Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, PF Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Partenie III, Papă şi Patriarh al Alexandriei şi a toată Africa, PF Pavle, Patriarhul Serbiei, PS Kalistos Ware, IPS Pantelimon de Veria, alţi ierarhi români şi străini, delegaţi ai Bisericilor din Grecia, Serbia, Bulgaria, Franţa, şefi de state şi guverne şi alte personalităţi.

Leagăne ale creştinismului european

Cele cinci obiectivele de maxim interes spiritual şi turistic alese în anul 2000 ca centre de pelerinaj internaţional sunt: Tesalonic, Trodheim, Edin-burgh, Praga şi Iaşi.
Zona Tesalonicului din Grecia are o semnificaţie specială. Este locul unde creştinismul a fost vestit pentru prima dată în Europa. Biserica din Tesalonic a fost prima comunitate care a primit o epistolă de la Sf. Ap. Pavel. A fost, de asemenea, unul dintre cele mai importante oraşe din primul mileniu al creştinătăţii nedespărţite.
Trodheim este zona cea mai nordică a creştinismului european. Pelerinajul de aici este legat de moartea în anul 1030 a regele Olav Haraldson, ucis în bătălia de la Stiklestad, lângă Trodheim. La scurt timp după moartea sa, a început să fie cinstit ca sfânt. Mulţimi de oameni au început să organizeze pelerinaje la Catedrala Nidaros, unde a fost înmormântat.
Pelerinajul din Edinburgh are o tradiţie milenară. La 14 septembrie 1128, în" ziua când Biserica sărbătorea descoperirea de către Sfânta Elena a Sf. Cruci pe care a murit Iisus, regele David I a decis să meargă la vânătoarea din castelul Edinburgh, sfidând canoanele religioase, într-un parc, la câteva mile depărtare de castel, calul i-a fost speriat de un cerb. Pentru a şe apăra de coarnele cerbului, regele s-a aruncat la pământ, iar când s-a ridicat a văzut coarnele cerbului aşezate sub formă de cruce. Cerbul a dispărut, iar regele a promis sub jurământ, ca mulţumire, să construiască în acel loc Mănăstirea Holyroot, un loc sfânt cu spital şi şcoală. Acum, acest loc este reşedinţa oficială a familiei regale diri Scoţia şi sediul noului parlament scoţian. Aici se organizează pelerinajul care continuă cu o procesiune pe faimosul „Royal Mile" şi o ceremonie ecumenică în incinta mănăstirii. Praga este unul dintre importantele oraşe culturale ale Europei şi unde trei importante tradiţii creştine trăiesc împreună (ortodoxă, romano-catolică şi protestantă). În istoria Cehiei se remarcă faptul că încreştinarea Boemiei şi a Moraviei a avut loc prin activitatea misionară a Sfinţilor Chirii şi Metodie, care au venit din Tesalonic, dar şi prin faptul că Praga este oraşul lui Ian Hus, premergătorul Reformei.

Pelerinaje în România

În România se organizează mai multe pelerinaje care însă nu au o asemenea amploare ca cel de la Iaşi. La Mănăstirea Nicula spre exemplu, anual, în preajma zilei de 15 august, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, aproximativ 200.000 de pelerini vin pentru a se închina icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni. Despre icoana făcătoare de minuni istoria spune că a lăcrimat timp de mai  multe săptămâni  în urmă cu 300 de ani. În capitala ţării, la Bucureşti, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou atrag, de asemenea, sute de mii de credincioşi. Moaştele Sfântului Dimitrie, aşezate într-o frumoasă raclă de argint, au fost aduse în Catedrala patriarhală la 13 iulie 1774 din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, de către mitropolitul Grigorie II (1760-1787). Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al oraşului Bucureşti, iar ziua sa de prăznuire este 27 octombrie.
(Lucian Apopei - Ziarul Lumina, 14 octombrie 2006)