În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa l-a instalat în slujirea de stareț pe părintele protosinghel Grigorie Călin, de metanie de la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Cu acest prilej, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul i-a oferit părintelui toiagul de stareț, obiect care simbolizează autoritatea, responsabilitatea și buna păstorire pe care le are de îndeplinit în cadrul obștii monahale încredințată lui de Dumnezeu.

Părintele arhimandrit Nectarie Clinci, exarh de zonă, a dat citire actului prin care părintele protosinghel Grigorie Călin a fost numit în demnitatea de stareț al mănăstirii.

După citirea pericopelor din Sfânta Evanghelie, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a rostit un cuvânt de învățătură referitor la cererea fiilor lui Zevedeu. Preasfinția Sa a adus în atenție momentul în care doi dintre ucenici, Ioan și fratele lui Iacov, i-au cerut Mântuitorului, într-un moment neprielnic, să fie părtași Împărăției lui Dumnezeu, neînțelegând vorbele Lui despre prevestirea Pătimirilor Sale. Mai mult, Preasfințitul Părinte Episcop-Vicar a evidențiat asemănarea atitudinii apostolilor cu cea a creștinilor de astăzi. „Reacția celor doi ucenici a fost una întru totul nepotrivită în acel moment. Dar noi suntem departe de asta? Nu prea. Majoritatea rugăciunilor noastre ne privesc pe noi; ne gândim la noi când ne rugăm și eventual la cei apropiați nouă. Așa cum și cei doi apostoli s-au gândit la ei, la binele lor, la scaunul lor, confortul lor. Nu s-au gândit la Cel Care le stătea în față. Nu s-au gândit la Învățătorul lor că va fi omorât. Atenția toată era pe ei înșiși și pe viața lor.”

Ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să își îndrepte atenția și către Iisus Hristos în timpul pătimirilor, subliniind faptul că împărtășirea cu Trupul și Sângele Lui poate fi împlinită înainte de aceste zile. „În Săptămâna Mare ar trebui ca atenția să nu fie îndreptată atât de mult către noi înșine, pentru că am avut șase săptămâni la îndemână în care tot ne-am pocăit, tot am cerut iertare de la Dumnezeu. Gândul a fost mai mult înspre noi, înspre lucrarea noastră de purificare, de curățire, de îndreptare, de a lua modele de pocăință, de a ne mai aduce aminte de relele pe care le-am făcut și de a ne îndrepta. Și dacă am intrat în Ierusalim deodată cu Domnul Hristos, haideți să ne ridicăm ochii de la noi și să-i îndreptăm înspre El, să-l însoțim. (...)  Și când Domnul Hristos era răstignit pe Cruce, în loc să ne cutremurăm de ce se întâmplă acolo și de nedreptatea care s-a făcut și de jertfa Lui pentru noi și simțământ de recunoștință infinită să avem față de Dumnezeu, și atunci tot la noi să ne gândim?”

În final, Preasfinția Sa a vorbit despre importanța atenției la nevoile celuilalt. „Acești doi apostoli, Ioan și Iacov, nu s-au gândit la nevoia, la durerea, la problema, la starea sufletească a Învățătorului lor, ci s-au gândit la ei înșiși. (...) Haideți să ne gândim la celălalt mai întâi. De ce are celălalt nevoie acum? Care e problema lui? Ce simte el acum? Ce ar vrea el acum de la mine? (...) Nu eu să mă pun în centru, celălalt. Și dacă toată lumea ar face așa, toată lumea ar fi un rai. Dacă ne-am gândi la celălalt, la nevoia lui, la problema lui, asta înseamnă să ai dragoste și asta înseamnă să îți pese de celălalt și asta înseamnă, fraților și surorilor, cuvântul Evangheliei de astăzi. Că Fiul Omului a venit nu ca să i se slujească, ci ca El să slujească. (...) Puneți-vă la dispoziția celorlalți, faceți-le bucurie celorlalți, plângeți cu cei ce plâng, cum a zis Domnul, și răsplata, bucuria și împlinirea pe care o vom avea făcând așa, de la Dumnezeu va veni, mare, nemăsurată și binecuvântată.”

Tot în cadrul slujbei, Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul a oficiat o hirotonie întru diacon și o hirotonie întru preot. Alături de numeroșii credincioși, la eveniment au participat și reprezentanți ai autorităților locale.

În cuvântul de încheiere, părintele protosinghel Grigorie Călin, hirotesit întru stareț, le-a mulțumit ierarhului și celor prezenți pentru sprijinul și încurajările cu privire la noua misiune duhovnicească.

Scurt istoric

În 1998–1999, în zona satului Fetești, comuna Adâncata, județul Suceava, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților în acel moment, în jurul unei biserici de cimitir a fost organizat un schit monahal, pe locul în care tradiția arată că a existat o mănăstire de călugări.

De organizarea noii mănăstiri, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, s-a ocupat monahia Tecla Colibă, de vrednică pomenire, care a fost numită stareță pe 1 septembrie 1998.

În ultimii ani, mănăstirea a traversat o perioadă de stagnare. Întrucât nu s-a adunat o obște care să viețuiască aici în mod constant, pentru a da un nou elan vieții monahale, în ședința Permanenței Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților din 31 martie 2021 s-a aprobat transformarea lăcașului în mănăstire de călugări.

Această transformare face parte din lucrarea de revigorare a monahismului din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților inițiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic. Până acum s-a pus în practică redeschiderea mănăstirilor istorice de la Solca, Pătrăuți și Ilișești. (Irina Ursachi)

sursa: arhiepiscopiasucevei.ro