Paraclisul Schitului „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea ieșeană Băiceni, comuna Cucuteni, a fost neîncăpător duminica aceasta pentru credincioşii veniţi să participe la Sfânta Liturghie oficiată de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS Părinte Teofan. Din sobor, alături de părintele stareţ Vichentie Amăriei și de părintele egumen Damaschin Avătăjiței, a făcut parte şi părintele arhimandrit Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor, precum și părintele protosinghel Iustin Câmpanu, secretar al Cabinetului mitropolitan. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de teologi.

„Orice act de îmbogățire fără dreptate și prin viclenie și furt îl face pe om mic”

După citirea Evangheliei, IPS Teofan a ţinut cuvânt de învăţătură:

„Se spune în Evanghelie că Zaheu era mic de statură. Era probabil și mic în trupul său, dar era și mic la suflet. Deși era bogat, era un om nemilostiv. Ca să devină și să rămână bogat, exploata pe alții. Și orice act de nemilostenie te face mic; orice act de îmbogățire fără dreptate și prin viclenie și furt îl face pe om mic. Neiubirea, de asemenea, îl micșorează pe om în fața lui Dumnezeu. Cu toate aceastea, mic fiind - adică încovoiat și împovărat și de greutatea bogăției, dar mai ales de greutatea nemilostivirii, Zaheu a dorit să-L vadă pe Domnul Hristos. Într-un ungher al sufletului său, Zaheu dorea să se mântuiască și el. Și ce a făcut el? S-a suit într-un copac, ca de acolo de sus să vadă alaiul în fruntea căruia se afla Domnul Hristos. Din comportamentul acesta al lui Zaheu înțelegem că primul lucru care ne este cerut în viață este să urcăm. De obicei, noi coborâm, căci orice faptă rea, orice gând spurcat, orice zi fără rugăciune, este un coborâș. Omul coboară și coboară, tot mai adânc, tot mai la întuneric. Când însă realizează că în viața lui este numai întuneric, omul se poate ridica printr-o anumită asceză, prin silirea firii, prin autodepășire. Ca să-L vezi pe Dumnezeu, trebuie să urci prin fapte bune, prin smerenie, prin metanii, prin iubire, prin milostivire, prin muncă cinstită, prin naștere de prunci, prin dragoste de neam și de Biserică”.

La final, părintele stareț Vichentie Amăriei i-a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Teofan pentru împreuna slujire, după care părintele mitropolit a oferit obștii de la Băiceni niște volume din seria „Viața în Hristos.Pagini de Filocalie”, apărută la Editura Doxologia.

Mănăstirea Secu are în subordinea sa mai multe schituri, unele aflate în imediata apropiere a mănăstirii, iar altele mai departe, cum ar fi Schitul Băiceni, din apropierea orașului Tg. Frumos. Acest schit, care are hramul Acoperământul Maicii Domnului, a fost construit după anul 1990, într-un loc în care mănăstirea avea de mai multă vreme o vie. Şi înainte de 1940, călugării din Mănăstirea Secu veneau în acest loc şi lucrau via, având şi un loc de închinare, un paraclis în care îşi făceau pravila călugăreasca. După anul 1990, prin stăruinţa părintelui arhimandrit Vichentie Amăriei, stareţul Mănăstirii Secu, şi a egumenului Damaschin Avătăjiței, la Băiceni s-a construit un frumos paraclis, două case monahale, iar credincioşii din zonă, atât hramul închinat Maicii Domnului, cât şi la alte praznice mari, vin în număr mare pentru a participa la slujbele săvârşite în acest loc.