În a patra Duminică după Paști, zi în care în Bisericile Ortodoxe este rememorată Vindecarea slăbănogului de la Vitezda, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la altarul de vară al ctitoriei voievodale. Ierarhul, aflat la locașul de metanie, a înălțat rugăciuni către Sfântul și marele mitropolit al Moldovei din veacul al XVIII-lea. Din soborul slujitor au făcut parte pr. inspector patriarhal Aurelian-George Jambore, de la Sectorul Teologic-Educaţional al Patriarhiei Române, pr. Viorel Ilișoi, consilier al Sectorului Economic al Centrului Eparhial Suceava, arhim. Nectarie Clinci, exarh de zonă și stareț al Mănăstirii Sihăstria Putnei, precum și pr. Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, și pr. Aurel Goraș, protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc.

Mănăstirea de suflet a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare a îmbrăcat haine de sărbătoare, credincioși de aproape și de departe venind cu bucurie pentru a-l cinsti pe cel care a fost ctitor de mănăstire, de școală, de spital, părinte ocrotitor al familiei, al satului, păstor de suflete demn, credincios și curajos, Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul.

În cadrul slujbei, la momentul rânduit, doi slujitori ai mănăstirii au primit darul hirotoniei, ierodiaconul Sebastian Mircea întru preot, iar monahul Zaharia Schipor întru diacon. Totodată, ieromonahul Grigorie Iliescu, duhovnicul Mănăstirii Sucevița, a fost hirotesit protosinghel.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Eustatie Protopsaltul” al Sfintei Mănăstiri Putna.

Pentru o parte dintre elevii Liceului Tehnologic Special din Vicovu de Sus – Bivolărie, slujba hramului a fost cu totul deosebită. Aceasta a fost tradusă în limbaj mimico-gestual de către părintele Laurențiu Ștefan Grădinaru, întregul grup fiind însoțit și de părintele Cristian Irina.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a făcut referire la textul pericopei evanghelice, scrisă de Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, privind minunea vindecării slăbănogului de la Vitezda.  Bolnav de 38 ani şi lipsit de orice fel de ajutor, acesta a fost vindecat de Mântuitorul Iisus Hristos datorită voinței și credinței puternice de care a dat dovadă.

„Mântuitorul a săvârșit minuni nu doar asupra persoanelor, ci și asupra naturii şi asupra Lui Însuşi. Minunile, iubiți credincioși, sunt fapte neobișnuite, considerate a fi mai presus de puterea noastră de înțelegere, prin care ni se descoperă lucrarea Preasfintei Treimi în lume. (…) Astfel de vindecări aș vrea să vă spun că au săvârșit și apostolii; numai că ei le-au săvârșit în numele şi cu puterea Mântuitorului Hristos. (…) Minunile au fost săvârșite pe fondul credinței și a voinței persoanelor care le solicitau. Dacă în cazul altor vindecări minunile s-au săvârșit pe fondul credinței celor în cauză, în cazul slăbănogului de la Vitezda vindecarea s-a consumat pe fondul voinței celui aflat în suferință. (…) Paraliticul în discuție nu-şi deplângea atât suferința, cât durerea sufletească a singurătății, a faptului că nu avea om. Dar de ce era singur?! V-ați întrebat? Era singur pentru că era păcătos și păcatul este cel care te înstrăinează și de adevărații prieteni, și de Dumnezeu. Afirmația găsită la părinții filocalici: Singurătatea ucide. nu este o simplă metaforă. (…) Credința în Hristos l-a înviat, l-a purtat dincolo de ținerea sabatului; credința l-a înviat din moartea păcatului. (…) El nu s-a dus acasă, ci mai întâi s-a dus la templu ca să se roage. În templu s-a reîntâlnit cu Iisus. Însănătoșirea l-a făcut să se simtă dator să-I mulțumească lui Dumnezeu. Însănătoșirea devine expresia unirii lui cu Hristos. (…) Recunoştinţa slăbănogului, în momentul în care s-a văzut vindecat, nu l-a lăsat să se ducă la ai săi, cum au făcut-o altădată cei nouă leproși și alții ca ei, (…) ci mai întâi l-a dus la templu ca să-I mulțumească lui Dumnezeu.”

În continuare, Părintele Arhiepiscop a adus în atenție aspecte din viața celui de-al doilea ctitor al mănăstirii, Sfântul Iacob Putneanul, iar în încheiere, le-a vorbit celor prezenți despre cultul sfintelor moaște ca instituție de sorginte creștină, subliniind faptul că prin cinstirea moaștelor cinstim pe Acela prin care oameni dornici de desăvârșire şi-au sfinţit viaţa și trupul, făcându-l „templu al lui Dumnezeu”.

La sfârșitul slujbei, arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a mulțumit Bunului Dumnezeu pentru această zi deosebită, Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic pentru binecuvântare și pentru întoarcerea „acasă”, soborului slujitor, precum și întregii obști și tuturor celor care, cu evlavie și cu dragoste, au luat parte la sărbătoarea hramului. La final părintele stareț a dat citire unui fragment din Testamentul Sfântului Iacob Putneanul.

La eveniment a fost prezent un număr mare de solcani (pelerini din localitatea Solca), care au venit cu bucurie la ziua sfântului pomenit astăzi, însoțiți de părintele paroh Sergiu Chioarță, din Solca.

Credincioșii prezenți au avut ocazia de a vizita și Expoziția „Durată românească: libertate și conștiință. In memoriam Dan Hăulică” găzduită în această perioadă de Centrul Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul” din incinta ansamblului monastic. Expoziția, care cuprinde lucrări ale artiștilor Vasile Gorduz, Paul Gherasim, Horia Bernea, Alexandru Antonescu, Gheorghe Berindei, Ștefan Bertalan, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Marin Gherasim, Gheorghe Ilea, Matei Lăzărescu, Marcel Lupșe, Christian Paraschiv, Doina Mihăilescu, Ion Nicodim, Paul Neagu, Simion Crăciun, Horea Paștina, George Mircea, Teodor Rusu, Mihai Sârbulescu, Ștefan Sevastre, Vasile Varga, Dacian Andoni, Silvia Radu, va fi deschisă până pe 5 octombrie 2022, cu un program de vizitare zilnic între orele 10:00 și 17:00.

Începutul sărbătorii închinate Mitropolitului Iacob a fost marcat în ziua de 14 mai prin scoaterea spre închinare a sfintelor sale moaște în pridvorul bisericii voievodale.

Pe parcursul zilelor de duminică și luni, moaștele sfântului vor sta în pridvorul bisericii voievodale a mănăstirii, unde credincioșii le vor putea aduce cinstire.

Sărbătoarea cinstirii Sfântului Ierarh Iacob Putneanul face parte din seria de manifestări aniversare dedicate AnuluiJubileu – Moștenirea Mușatină – credință, cultură, istorie, închinat cinstirii „memoriei acelora care, în vremuri uneori mai puțin prielnice, au înălțat monumente cu o valoare culturală inestimabilă, recunoscută pe plan național și internațional”. Amintim faptul că acestea au loc cu prilejul  împlinirii a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de Suceava”, ctitoria lui Bogdan al III-lea Voievod și a lui Ștefăniță Voievod, a 500 de ani de la sfințirea Bisericii „Duminica Tuturor Sfinților” – Părhăuți, ctitoria boierului Gavril Trotușan, și a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Solca, ctitoria lui Ștefan Tomșa al II-lea Voievod.

Sfântul Iacob Putneanul

Sfântul Ierarh Iacob Putneanul s-a născut la data de 20 ianuarie 1719, la Rădăuți, într-o familie de oameni credincioși, părinții lui călugărindu-se mai târziu – ieroschimonahul Adrian și monahia Mariana.

S-a călugărit la frageda vârstă de 12 ani la Mănăstirea Putna și a fost hirotonit ieromonah la 17 ani. La 25 de ani a devenit egumen, iar peste un an a fost ales episcop de Rădăuți. După cinci ani a fost ridicat în treapta de mitropolit al Moldovei.

Sfântul Iacob Putneanul a desfășurat o activitate bogată în cei 10 ani în care a fost mitropolit al Moldovei,  din punct de vedere cultural-misionar și filantropic. A tipărit cincisprezece cărți, printre care și Bucvarul – primul abecedar în limba română din Moldova. El este și ctitorul primei școli publice sătești și inițiatorul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași.

Sfântul Iacob este al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna și a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 6-7 iunie 2016, împreună cu Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan. Proclamarea canonizării lor a avut loc în 14 mai 2017 la Mănăstirea Putna, în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

Sursa: arhiepiscopiasucevei.ro