Păcatele mărturisite sunt iertate deplin dacă se respectă canonul pe care îl dă duhovnicul. Canonul este un fel de medicament, asemănător celui pe care îl dă doctorul unui bolnav. Dacă respecți cu smerenie canonul și cu această convingere că ți se iartă păcatele, ele chiar se iartă și te vindeci treptat de bolile sufletului. Dar dacă, în timpul canonului, faci alte prostii, atunci păcatele vechi și cele noi nu sunt iertate și te încarci mereu. Prin urmare, duhovnicul, cu ajutorul harului preoției pe care l-a primit prin succesiunea apostolică, are această calitate de a ierta păcatele în numele lui Iisus Hristos. Iar un psihiatru îți dă numai ceea ce are el personal, din stiință.

(Sofian Boghiu, Smerenia și dragostea, însușirile trăirii ortodoxe, Editura Fundația Românească, București, 2002)