În cimitirul Parohiei „Sfinții Împărați Constantin și Elena”-Poieni din Târgu Ocna, Protopopiatul Onești, județul Bacău, s-a săvârşit joi, 19 septembrie 2019, slujba Parastasului pentru mărturisitorii de credință și pentru deținuții politici care au suferit şi murit în Penitenciarul Târgu Ocna. Pomenirea celor mutaţi la Domnul s-a oficiat cu binecuvântarea Înaltpresfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, fiind prilejuită de cea de-a VI-a campanie de săpături arheologice. Aceasta este coordonată de istoricul și arheologul Marius Oprea de la cadrul Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, în cimitirul Parohiei Poieni diind descoperite alte două morminte comune. Acestea adăposteau nu mai puțin de cinci trupuri ale deținuților din Penitenciarul Spital-Târgu Ocna. Potrivit site-ului Eparhiei Romanului şi Bacăului, rugăciunile de pomenire ale martirilor și deținuților politici au fost înălţate la cer de către părintele Ioan Bârgăoanu, protopop de Oneşti, împreună cu preotul Cristian Mazilu, parohul Parohiei Poieni. Au fost ușor de identificat osemintele celor cinci deținuți, deoarece aceştia erau îngropați în secret, în gropi comune, fără o pregătire necesară așa cum se cade fiecărui creștin, fiind lipsiți chiar și de slujba Înmormântării. Aceste rămășițe au fost supuse unei expertize arheologice, urmând să se facă și expertiza criminalistică și medico-legală pentru a se putea identifica numele fiecăruia. Printre deținuții care au pătimit în Penitenciarul Spital-Târgu Ocna se numără arhimandritul Gherasim Iscu și Valeriu Gafencu. Conform unei evidenţe provizorii bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964, în penitenciarul din Târgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 841 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 71 au decedat în timpul detenţiei. Morţii au fost înhumaţi într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului. Trupurile defuncţilor au fost depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, nemarcate la suprafaţa solului. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un sanatoriu pentru bolnavi psihici, mulţi dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului.