Într-o zi, trecea pe lângă o casă. Înăuntru stăpânul casei cu femeia şi copiii erau la masă. În jurul lor a văzut servind nişte tineri frumoşi în haine strălucite, fiind la număr tot cât erau şi casnicii. Acea familie părea a fi foarte săracă. De aceea cuviosul a zis mirat: „Ce este aceasta? Cei ce stau la masă sunt foarte săraci, iar cei ce-i servesc sunt plini de strălucire?" Atunci Dumnezeu i-a descoperit cine erau cei ce serveau şi ce însemna acea minunată masă. Tinerii cei frumoşi şi luminoşi erau îngerii nevăzu­tului Dumnezeu, care sunt rânduiţi să slujească creştinilor în vremea mesei, ca nişte buni slujitori. Dar dacă la masă se aude vreun cuvânt nepotrivit, îndată îngerii fug de vorba cea rea, ca albinele de fum. Şi dacă se depărtează sfinţii îngeri, vine un diavol negru şi întunecat şi îi îndeamnă să vorbească cuvinte deşarte.

(Viaţa şi învăţăturile Sfântului Ierarh Nifon, traducere de Protosinghel Petroniu Tănase, Editura Mânăstirea Sihăstria, Vânători, 2004, p. 52)