Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului a organizat în acest an Zilele Episcop Melchisedec Ştefănescu, ediţia a XIII-a. Manifestările dedicate ierarhului amintit sunt legate de Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Preasfinţite Părinte Ioachim Băcăuanul, care sunt motivele pentru care Zilele Episcop Melchisedec Ştefănescu au fost legate de anul omagial 2013?

Anul acesta, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la iniţiativa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a decis să fie închinat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi libertăţii creştinilor, amintindu-se de Edictul de de toleranţă religioasă de la Milano (313). Creştinii au primit libertatea de a ieşi din catacombe pentru a-şi reafirma credinţa lor şi pentru a-şi instituţionaliza Biserica, astfel încât să-şi arate tezaurul spiritual. Manifestările din zilele de 15 şi 16 mai au fost legate de anul omagial întrucât Melchisedec Ştefănescu a fost un vector al definirii identităţii ortodoxe a românilor. Melchisedec Ştefănescu s-a preocupat mult căpătarea identităţii românilor ca naţie, între popoarele lumii. Spiritualitatea românilor este de sorginte apostolică, rămânând mereu ca un factor determinant al istoriografiei şi culturii neamului nostru. Melchisedec Ştefănescu, trimis de Dumnezeu la răspântia dintre perioadele de schimbare, vine să reafirme Ortodoxia românească în contextul timpurilor zbuciumate de aici. A trecut la cele veşnice pe 16 mai 1892. În acea perioadă existau influenţele renascentismului târziu şi ale iluminismului. Astfel, era nevoie de o reafirmare a credinţei ortodoxe, a identităţii neamului nostru. Dacă Biserica, în timpul lui Constantin cel Mare ieşea din catacombe pentru a predica Evanghelia lui Hristos, la fel şi Melchisedec Ştefănescu a reafirmat Ortodoxia românească. Ilustrul ierarh a încercat să structureze această identitate şi să o definească în contextul timpului zbuciumat al vieţii sale.

Preasfinţia Voastră, spuneţi-ne câteva cuvinte despre manifestările din din acest an dedicate episcopului Melchisedec Ştefănescu.

În fiecare an, manifestările dedicate Zilelor Melchisedec Ştefănescu sunt derulate pe parcursul a două zile. Astfel, pe 15 mai 2013 ne-am aflat la Gârcina, satul natal al episcopului Melchisedec, cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. În cimitirul acestei parohii, ce aparţine de Protopopiatul Piatra Neamţ, sunt îngropaţi părinţii episcopului Melchisedec, Petru şi Anastasia. După oficierea Parastasului, am mers cu toţii într-o procesiune către sediul Primăriei Gârcina, unde a fost sfinţit şi inaugurat un bust al episcopului Melchisedec. În cadrul acestui eveniment s-a reamintit de laturile care l-au preocupat pe Melchisedec Ştefănescu. Noi încercăm să ne raportăm şi să ne inspirăm din activitatea ierarhului de la a cărui trecele la cele veşnice se împlinesc 121 de ani.

Zilele Episcop Melchisedec Ştefănescu au luat amploare în ultimii ani. Care este scopul acestor manifestări?

Noi, din anul 2000, când ne-a rânduit Dumnezeu să fim ales în această responsabilitate de ierarh alături de IPS Eftimie, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, ne-am dorit să reafirmăm personalităţile care au marcat timpul istoric al celor 600 de ani în zona Romanului. Noi, care suntem ierarh, trebuie să avem conştiinţa că urmăm activitatea unor ierarhi de seamă ai Bisericii noastre. Este greu ca noi, cei de astăzi, să ne asemănăm cu cei de dinaintea noastră. Cine se poate asemăna cu episcopul Macarie, în timpul căruia s-a ridicat Catedrala arhiepiscopală din Roman? Cine se poate asemăna cu Sfântul Ierarh Dosoftei, care a scris Psaltirea în versuri în vremea cât a păstorit Eparhia Romanului? Cine se poate asemăna cu episcopul Gherasim Safirin sau cu ceilalţi ierarhi care au păstorit la Roman şi care au fost canonizaţi de Biserica noastră? Aici amintesc pe Sfântul Teodosie de la Brazi, pe Sfântul Ioan de la Râşca şi Secu şi pe Sfântul Pahomie de la Gledin. Este greu să fii ierarh la Roman, dacă te raportezi la aceste nume marcante din istoriografia bisericească a neamului nostru. Noi trebuie să-i evocăm, să le urmăm credinţa, să ne aducem aminte de ei.

Preasfinţite Părinte Ioachim Băcăuanul, în cuvântul rostit după slujba Parastasului oficiată la Gârcina anul acesta aţi menţionat că sunt întreprinse demersuri pentru canonizarea episcopului Melchisedec Ştefănescu. Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre acest demers.

Sfinţii sunt făcuţi de Dumnezeu şi nu de noi. Cunoscând viaţa înaintaşilor noştri plină de har şi de sfinţenie, suntem nevoiţi să tragem concluziile pentru propunerea canonizării lor. Mă bucur că Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan a avansat ideea canonizării mitropolitului Iosif Naniescu. Iosif Naniescu este legat de Melchisedec Ştefănescu. Când era mitropolit al Moldovei, Iosif Naniescu a venit la Roman pentru a-l instala pe Melchisedec Ştefănescu. Atunci, Iosif Naniescu a spus: "Vă prezentăm pe cel mai învăţat episcop!". Melchisedec Ştefănescu a reînviat spiritualitatea şi identitatea neamului nostru, ce risca să fie şters din istorie. Ilustrul ierarh a avut conştiinţa că poporul român este unul spiritual care a dat sfinţi. Episcopul Melchisedec a restaurat Ortodoxia în raport cu celelalte învăţături. Acestea sunt concluzii trainice pentru ca Sfântul Sinod al Bisericii noastre să canonizeze sfinţi. Cred că este necesară canonizarea episcopului Melchisedec, după ce va fi depusă nota de fundamentare în această direcţie. Ne bucurăm că în acest demers suntem sprijiniţi de presa religioasă, de Ziarul Lumina, ediţia de Moldova. Sperăm să veniţi la Roman şi cu alte prilejuri, pentru a reafirma personalităţile care au stat pe scaunul vlădicesc de la Roman în cei 600 de ani de istorie neîntreruptă.