Boala celiacă – ce trebuie să știi despre intoleranța la gluten
Vorbim astăzi despre o boală tot mai frecvent întâlnită, dar adesea diagnosticată târziu sau confundată cu alte afecțiuni digestive – boala celiacă. Deși este declanșată de o proteină comună din alimentația noastră – glutenul, efectele ei pot fi serioase: de la tulburări digestive și carențe nutriționale, până la complicații grave pe termen lung. Cum recunoaștem boala celiacă? Ce simptome ar trebui să ne alarmeze? Este suficient să renunțăm la pâine și paste? Și, mai ales, putem duce o viață normală cu acest diagnostic?
Pentru a răspunde acestor întrebări și a lămuri cele mai importante aspecte despre boala celiacă, o avem alături pe Nicoleta Dimitriu, medic primar medicină de familie și manager de dezvoltare în cadrul Spitalului Providența al Arhiepiscopiei Iașilor.
Ce este glutenul și unde se găsește?
Glutenul este o proteină prezentă în grâu, orz, ovăz și secară. El oferă elasticitate aluatului și este folosit în multe produse alimentare – de la pâine și paste, până la sosuri și alimente procesate. În grâu, proteina problematică se numește gliadină, în orz – hordeină, iar în secară – secalină.
Ce este, mai exact, boala celiacă?
Boala celiacă, cunoscută și sub numele de celiachie sau intoleranță la gluten, este o afecțiune autoimună cronică a sistemului digestiv. Practic, atunci când o persoană cu această boală consumă gluten, sistemul imunitar reacționează exagerat și atacă mucoasa intestinului subțire, distrugând vilozitățile intestinale, cele care absorb nutrienții. Astfel, chiar și cu o dietă sănătoasă, apare malnutriția.
Ce simptome ar trebui să ne pună pe gânduri?
Simptomele diferă în funcție de vârstă. La copii, boala apare de obicei între 6 luni și 2 ani, după introducerea cerealelor. Semnele comune includ:
- diaree cronică
- balonare și dureri abdominale
- stagnarea în greutate și retard de creștere
- iritabilitate sau schimbări bruște de dispoziție
- oboseală și paloare (semn de anemie)
- erupții cutanate asemănătoare herpesului
La adulți, boala poate debuta între 30 și 60 de ani. Simptomele sunt mai variate:
- probleme digestive: balonare, diaree, steatoree
- oboseală cronică, scădere în greutate
- dureri osoase, osteomalacie
- anemie, carențe de vitamine și minerale
- probleme hormonale sau autoimune (diabet, tiroidită)
- erupții cutanate, afectarea splinei sau a intestinului
Ce provoacă această boală?
Cauza exactă nu este pe deplin cunoscută. Știm că există o componentă genetică importantă, mai ales dacă există rude de gradul I diagnosticate. Declanșatorii pot fi și factori de mediu – infecții, stres fizic sau emoțional intens, sarcină sau intervenții chirurgicale.
Există factori de risc clari?
Da. Boala este mai frecventă la:
- Persoanele cu boli autoimune (lupus, diabet tip 1, tiroidită Hashimoto)
- Cei cu sindrom Down
- Persoanele cu rude de sânge diagnosticate
 De asemenea, debutul poate fi influențat de momentul introducerii cerealelor în alimentația bebelușului, dar studiile nu sunt concludente.
Ce complicații pot apărea dacă boala nu este tratată?
Fără un regim strict fără gluten, pot apărea:
- Intoleranță la lactoză
- Anemie severă
- Osteoporoză
- Calculi renali
- Infertilitate
- Risc crescut de limfom intestinal și alte forme de cancer digestiv
Cum evoluează boala dacă este diagnosticată și tratată corect?
Dacă pacientul adoptă o dietă fără gluten, simptomele se ameliorează rapid – în câteva zile sau săptămâni. Mucoasa intestinală se reface complet în luni sau, la adulți, în 1-2 ani. La copii, greutatea și dezvoltarea revin la normal.
Cum se stabilește diagnosticul de boală celiacă?
Diagnosticul se face în trei pași:
- Teste de sânge – identificarea anticorpilor specifici (anti-gliadină, anti-endomisium, anti-transglutaminază)
- Biopsie intestinală – se prelevează un fragment din duoden pentru a observa dacă vilozitățile sunt afectate
- Observarea răspunsului la dieta fără gluten, dar numai sub supraveghere medicală
Atenție! Nu se recomandă eliminarea glutenului din dietă înainte de analize – se pot falsifica rezultatele.
Se poate trata complet această boală?
Nu, boala nu se vindecă. Dar poate fi ținută sub control pe viață printr-o dietă strictă fără gluten. Aceasta înseamnă eliminarea tuturor produselor care conțin gluten, inclusiv cele procesate care îl pot conține „ascuns”.
Ce alimente sunt permise într-o dietă fără gluten?
Pacienții pot consuma:
- Fructe și legume proaspete
- Carne, pește, ouă
- Lactate (cu prudență dacă există intoleranță la lactoză)
- Cereale fără gluten: orez, quinoa, mei
- Făinuri alternative: porumb, orez, cartofi, năut, soia
Este esențial ca pacientul să citească atent etichetele și să evite contaminarea cu gluten în timpul preparării.
Un mesaj de final!
Boala celiacă nu este o condamnare, dar necesită informare, disciplină și sprijin medical. Dacă aveți simptome persistente sau rude cu această afecțiune, discutați cu medicul și nu începeți dieta fără un diagnostic clar.
Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).
Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=utODPpPhG4Q
Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepsicopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/
 
   
 
 
 
 
   
   
   
  