Ce este diabetul zaharat?

Diabetul zaharat este un sindrom heterogen din punct de vedere etiologic, patogenic, clinic și terapeutic, caracterizat prin hiperglicemie cronică, determinată de scăderea secreției de insulină și/sau de scăderea sensibilității la insulină (insulinorezistență) a diverselor țesuturi (muscular, adipos, hepatic). Consecutiv hiperglicemiei apar și tulburări la nivelul metabolismului proteic, lipidic și hidro-electrolitic.

Cum se pune diagnosticul de diabetul zaharat?

Diagnosticul de diabet zaharat presupune efectuarea unor teste biochimice precum:

- glicemie a jeun (după minim 8 ore de post alimentar) care este >/=126 mg/dl și sunt necesare 2 determinări în absența simptomelor;

- glicemia la 2 ore din cadrul TTGO >/=200 mg/dl; acest test trebuie să fie efectuat în condiții de repaus, nu este un test de rutină, ci rezervat cazurilor neclare;

- glicemie aleatorie >/=200 mg/dl în prezența simptomelor;

- Hb glicată>/=6,5%.

Care sunt valorile normale ale glicemiei? 

În timp ce ghidurile internaționale sunt în acord în privința unei valori limită pentru diagnosticul diabetului zaharat, există un dezacord în privința diagnosticului de prediabet. OMS definește prediabetul pe baza unor valori ale glicemiei a jeun cuprinse între 110-125 mg/dl, iar criteriilie ADA sunt mai stricte, valori ale glicemie a jeun între 100-125 mg/dl fiind diagnostice pentru pre-diabet; numai valorile sub 100 mg/dl fiind considerate normale.

Care sunt simptomele diabetului zaharat?

Diabetul zaharat poate fi asimptomatic, cu o rată de sub diagnosticare de 40% la nivelul populației adulte globale. Suspiciunea de diabet se ridică în prezența unor simptome specifice ce include poliuria, polidipsia, polifagia și scăderea ponderală, dar și fatigabilitate, vedere încețoșată, vindecare dificilă a rănilor, infecții recurente, furnicături sau amorțeală în picioare sau mâini.

Ce categorie de persoane ar trebui să se testeze pentru a vedea dacă se confruntă cu acest diagnostic?

Ar trebui testate toate persoanele adulte cu obezitate sau suprapondere (cu un indice de masă corporală mai mare sau egal cu 25 Kg/m2) care prezintă unul sau mai mulți factori de risc pentru diabet zaharat:
        - rude de gradul întâi cu diabet zaharat
        - istoric de boli cardiovasculare
        - hipertensiune arterială 
        - HDL colesterol< 35 mg/dl și /sau trigliceride>250 mg/dl
        - sedentarism
        - femei cu sindrom de ovar polichistic
        - alte condiții clinice asociate cu insulinorezistență, acanthosis nigricans, steatoză hepatică
        - persoane cu prediabet
        - femei care au avut diabet zaharat gestațional (ar trebui să facă testare la fiecare 1-3 ani)
        - persoane peste 35 de ani (conform ghidului ADA)
        - infecție HIV, istoric de pancreatită.

Efectuarea unei glicemii plasmatice a jeun (în absența unei ingestii calorice de minim 8 ore) este cea mai simplă și ieftină metodă de screening pentru diabetul zaharat. Dacă rezultatele sunt normale, ele ar trebui repetate la 3 ani, sau mai des în funcție de valorile obținute.

Care sunt cauzele diabetului zaharat?

Cauzele apariției diabetului zaharat tip 2 sunt:

- predispoziția genetică (se consideră că diabetul zaharat tip 2 apare prin interacțiunea combinată a unor factori genetici de susceptibilitate cu factori de mediu predispozanți – obezitatea, sedentarismul, stresul, alimentația și în general stilul modern de viață);

- anomalii ale secreției de insulină;

- insulinorezistența.

Obezitatea:

- țesutul adipos visceral are o intensă activitate secretorie, ca un adevărat organ endocrin, el producând citokine proinflamatorii și factori cu rol în hipercoagulabilitate;

- obezitatea viscerală se asociază și cu o serie de anomalii ale lipidelor plasmatice: creșterea trigliceridelor, scăderea nivelului HDL și creșterea LDL, cu un deosebit potențial aterogen.

Stilul de viață și factorii nutriționali:

- dietele bogate în glucide cu absorbție rapidă, dar și în lipide (mai ales cele saturate-provenite din produse de origine animală sau trans-provenite din margarină, ulei hidrogenat) se asociază cu insulinorezistența și hiperinsulinemie, crescând riscul de diabet;

- sedentarismul (exercițiul fizic – scade progresia prediabetului către diabet zaharat);

- stresul;

- somnul (lipsa acută de somn a fost corelată cu creșterea glicemiei a jeun, iar privarea cronică de somn crește insulinorezistența);

- fumatul – induce insulinorezistența.

Dacă ne referim la apariția diabetului zaharat tip 1, există date care susțin intervenția factorului genetic în apariția bolii, dar putem vorbi și de rolul autoimunității (diabetul tip 1 fiind rezultatul distrugerii celulelor beta insulare printr-un mecanism autoimun, pus în evidență prin prezența în ser a unor anumiți anticorpi). 

Există și factori de mediu implicați în etiopatogenia diabetului zaharat tip 1:

- alimentația (un rol ar putea să îl aibă proteinele din laptele de vacă, proteinele din grâu, carența de vitamina D și deficitul de nicotinamidă)

- substanțe chimice, virusuri, stresul, greutatea mare la naștere.

Dacă un membru din familie are diabet zaharat tip 1, crește riscul de boală? Care sunt șansele să se transmită genetic?

În diabetul zaharat tip 1, riscul de apariție a bolii pe parcursul întregii vieți este de 0,4% în populația generală și de 6% la rudele de gradul I ale pacienților cu diabet zaharat tip 1. Riscul de 15 ori mai mare la rudele de gradul I demonstrează puternica agregare familială și susține importanța factorilor genetici în diabet zaharat tip 1, dar trebuie luat în considerare și faptul că familiile sunt expuse, de regulă, influenței acelorași factori de mediu.

Odată pus diagnosticul de diabet zaharat, la ce să se aștepte pacientul?

Odată pus diagnosticul de diabet zaharat, va fi nevoie de vizite la medic și analize o dată la  fiecare 3-6 luni, pentru verificarea glicemiei și compararea ei cu cea de la ultima vizită. Medicul stabilește un interval țintă al glicemiei, valabil pentru fiecare pacient în parte, în funcție de vârsta și comorbiditățile asociate.

Hemoglobina glicozilată este testul de sânge care estimează o valoare medie a glicemiilor în ultimele 2-3 luni și poate spune dacă a fost respectat regimul alimentar și tratamentul. Ea trebuie verificată o dată la 6 luni dacă se află în ținte, sau mai des, la 3 luni în special dacă se introduce un tratament nou, pentru a urmări eficacitatea. De asemenea, trebuie verificată valoarea tensiunii arteriale și începerea sau ajustarea tratamentului în cazul în care tensiunea arterială este mare.

Vizitele regulate la medic și controalele sunt un moment bun pentru a revedea planul nutrițional și lista de alimente recomandate sau pentru a evalua nivelul de activitate fizică de care pacientul are nevoie. De asemenea, se poate evalua prezența stresului și calitatea somnului.Pentru fumători, renunțarea la fumat este o țintă principală a intervenției în stilul de viață la pacienții cu diabet zaharat și boala cardiovasculară.

La pacienții cu obezitate și diabet zaharat tip 2, reducerea greutății combinată cu exerciții fizice sunt componente esențiale ale stilului de viață pentru îmbunătățirea controlului glicemic.

Ce complicații pot să apară  dacă  nu este identificat la timp sau dacă nu este tratat corect?

Glicemiile crescute, în afara țintelor, pot determina o serie de probleme de sănătate.  Pot fi afectate în timp: inima și vasele de sânge, rinichii, ochii și sistemul nervos.

Complicațiile pot fi acute (metabolice-cetoacidoza diabetica) și cronice (degenerative si infecțioase – infecții urinare, respiratorii, cutaneo-mucoase).

Complicațiile cronice se clasifică în microvasculare (retinopatia diabetică, nefropatia și neuropatia) și macrovasculare (boala coronariană, arteriopatia periferică și boala cerebro-vasculară).

Retinopatia diabetică este cea mai frecventă cauză de orbire la populația activă de vârstă medie. Diagnosticul se face prin examen fund de ochi.

Screeningul pentru nefropatia diabetică se face prin calcularea RFG (ratei de filtrare glomerulară), pentru care este necesară determinarea creatininei serice la pacientul cu diabet zaharat și prin determinarea RAC (raportului albumina/creatinine) dintr-o probă spontană de urină, de preferat dimineața.

Neuropatia diabetică este cea mai răspândită complicație microvasculară a diabetului zaharat. În funcție de durata de evoluție a diabetului zaharat se estimează că la 25 de ani de la debutul bolii, până la 50% dintre pacienți vor dezvolta neuropatie simptomatică.

Vă rugăm un sfat de final!

Sfatul este de a preveni apariția diabetului deoarece s-a demonstrat că este posibil. Diabetul zaharat de tip 2 poate fi prevenit, sau măcar debutul său poate fi amânat.

Optimizarea stilului de viață este cea mai eficientă modalitate. Adoptarea unui stil de viață sănătos ar trebui să înceapă încă din copilărie sau adolescență. Prevenirea diabetului zaharat de tip 2 prin modificarea stilului de viață poate produce și alte efecte benefice: reducerea riscului de boli cardiovasculare și a anumitor tipuri de cancer.

Apoi, dacă boala s-a instalat, scopul este acela de a ține sub control valorile glicemice în vederea prevenirii instalării complicațiilor cronice. Cel mai bun mod de a evita aceste complicații este iarăși optimizarea stilului de viață cu respectarea regimului alimentar, care are o valoare semnificativă, respectarea tratamentului, verificarea glicemiei și efectuarea controalelor periodice.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=S7SmIhkHJI8  
Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Arhiepsicopiei Iașilor: https://www.facebook.com/providenta/