Moment aniversar la Mănăstirea Caraiman

Patriarhia Română

Moment aniversar la Mănăstirea Caraiman

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române se află zilele acestea în zona Prahovei din Arhiepiscopia Bucureştilor pentru activităţi misionare şi vizite de şantier.

Cu prilejul împlinirii vârstei de 63 de ani, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat, astăzi, 22 iulie 2014, la slujba Te Deum-ului oficiată la Mănăstirea Caraiman. Slujba a fost săvârşită după Sfânta Liturghie de Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar Patriarhal, şi cu Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar Patriarhal, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi.

La slujba Te Deum-ului au mai fost prezenţi Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, preoţi şi numeroşi credincioşi.

 

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la 63 de ani

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a împlinit la 22 iulie 2014, 63 de ani de viaţă.

Cel de-al şaselea Patriarh al României, s-a născut la data de 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş, fiind al treilea copil în familia învăţătorului Alexie şi Stela Ciobotea. Şcoala primară a urmat-o în satul natal (1958-1962), Dobreşti, iar gimnaziul, în localitatea Lăpuşnic (1962-1966), judeţul Timiş. În anul 1966 începe cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care le continuă în municipiul Lugoj, Liceul „Coriolan Brediceanu” (1967-1970).

După absolvirea examenului de bacalaureat se înscrie ca student la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1970-1974), unde obţine Diploma de licenţă în teologie.

În perioada 1974-1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, Secţia Sistematică, sub îndrumarea Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae; îşi continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umaniste din Strasbourg (Franţa, 1976-1978) şi doi ani la Universitatea „Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Romano-Catolică (Germania, 1978-1980).

În 15 iunie 1979 îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, intitulată: Réflexion et vie chrétiennes aujourdâhui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité. Teza a fost pregătită sub îndrumarea a doi reputaţi profesori francezi, Gerard Ziegwald şi André Benoit, şi a primit calificativul maxim. Devine astfel doctor al Universităţii din Strasbourg.

O formă extinsă a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea mentorului său, Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, şi a fost susţinută la 31 octombrie 1980 la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, sub titlul Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală.

În urma examenului oral şi a susţinerii tezei, doctorandul Dan-Ilie Ciobotea a fost declarat Doctor în teologie ortodoxă, de asemenea, cu calificativul maxim. Cu acest prilej Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae afirma că: „Examenul tezei a dovedit Comisiei de examinare că are în faţa sa un candidat bine pregătit, bine informat şi mai ales pătruns de dorinţa şi râvna de a trăi o viaţă teologică de adâncime duhovnicească. Nouă asemenea oameni ne trebuie, oameni care să trăiască în învăţătura Bisericii noastre. Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în aşa fel încât să poată răspunde şi întrebărilor omului de azi, dar să rămână şi preot adevărat. Cu o preoţime fără cultură teologică şi fără trăirea demnităţii şi misiunii sublime a preoţiei, se va ajunge la îndepărtarea poporului credincios de Biserică”.

La 6 august 1987 intră în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Cleopa Ilie. În ziua de 15 august 1987, cu ocazia hramului Mănăstirii Putna a fost hirotonit ieromonah de către Patriarhul Teoctist. La 16 octombrie 1988, cu prilejul resfinţirii Mănăstirii Sihăstria, Preafericitul Părinte Teoctist i-a acordat rangul de protosinghel, iar mai târziu pe cel de arhimandrit.

A fost numit Consilier patriarhal pentru sectorul „Teologie contemporană şi dialog ecumenic” (1 septembrie 1988–1 martie 1990); în paralel, conferenţiind la catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti. În 12 februarie 1990 ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul „Lugojanul”, fiind hirotonit la 4 martie 1990.

La 7 iunie 1990 a fost ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (instalat, 1 iulie 1990). În această slujire a reactivat, chiar din toamna anului 1990, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, cu mai multe secţii, la care a predat Teologia Dogmatică, începând din 1992 până în 2007.

În anii următori a înfiinţat mai multe seminarii teologice liceale: Mănăstirea Agapia (1991), Botoşani (1992), Dorohoi (1993), Iaşi (1995), Piatra Neamţ (1996) şi şcoli teologice sanitare post-liceale la Piatra Neamţ (1993) şi Iaşi (1994); de asemenea a creat mai multe instituţii cu profil cultural, între care: Academia Ortodoxă „Sf. Ioan de la Neamţ” în Mănăstirea Neamţ (1993), Centrul mitropolitan de cercetări T.A.B.O.R. (1994), Centrul cultural-pastoral „Sf. Daniil Sihastrul” de la Durău (1995), Biblioteca ecumenică „Dumitru Stăniloae” din Iaşi (1995), Institutul cultural-misionar „Trinitas” (editură, tipografie şi radio) de la Mănăstirea Golia din Iaşi (1997), Centrul de conservare şi restaurare a patrimoniului religios „Resurrectio” (1998), toate înzestrate cu clădiri noi, moderne, cu aparatură corespunzătoare. A îndrumat tipărirea a zeci de lucrări teologice, manuale pentru învăţământul teologic universitar, cărţi de îndrumare pentru credincioşi, vieţi de sfinţi etc. A dat un nou profil revistei mitropolitane, care apare, din 1990, sub numele Mitropolia Moldovei şi Bucovinei – Teologie şi viaţă, revistă de gândire şi spiritualitate; a iniţiat buletinul oficial Candela Moldovei. S-au înfiinţat noi mănăstiri şi mai ales schituri, pe tot cuprinsul eparhiei, încât astăzi Arhiepiscopia Iaşilor are peste o sută de aşezări monahale, cele mai multe cu biserici şi clădiri noi. Sub îndrumarea sa s-au zidit şi sfinţit zeci de biserici noi, în Iaşi şi în alte oraşe, dar mai ales în parohii rurale; cele vechi au fost restaurate şi pictate. De asemenea, a înfiinţat la Iaşi mai multe instituţii cu profil social-caritativ, între care: Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi din România (1993), Cabinetul stomatologic „Sf. Pantelimon” Iaşi (1993), Departamentul social-caritativ „Diaconia” (1994), Dispensarul policlinic „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1998), Centrul de diagnostic şi tratament „Providenţa” (2000), Centrul de educaţie şi informare medicală „Providenţa II” (2002), Fundaţia „Solidaritate şi speranţă” (2002), Institutul social-caritativ „Diaconia” (2003), cantine pentru săraci la Iaşi, Paşcani, Dorohoi, Hârlău etc. Este un susţinător activ al unor asociaţii creştine ortodoxe: a studenţilor (ASCOR), a tineretului (LTOR), a femeilor (SNFOR), a intelectualilor (FOR) etc. Implicat în acţiuni liturgice şi pastorale, îndeosebi prin aducerea unor moaşte de sfinţi la Iaşi, mai ales din Grecia; a contribuit direct la canonizarea a 18 sfinţi moldoveni: Sf. Domnitor Ştefan cel Mare, Cuviosul Daniil Sihastrul, Sfinţii mitropoliţi Varlaam şi Dosoftei, o serie de cuvioşi călugări din mănăstirile Moldovei. Prăznuirea Cuvioasei Parascheva, la 14 octombrie, a devenit o adevărată sărbătoare a întregii Moldove, care adună la moaştele ei sute de mii de pelerini. Iniţiator a numeroase simpozioane cu profil teologic şi istoric şi serbări comemorative, unor pelerinaje la Muntele Athos, Grecia, Constantinopol, Ierusalim.

În calitate de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a reprezentat Biserica noastră la zeci de întruniri ecumenice (de pildă, a condus delegaţia română la cea de-a VII-a Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Canberra, în Australia, 1991), ori a făcut parte din delegaţiile sinodale conduse de patriarhul Teoctist care au vizitat alte Biserici creştine (de pildă, la Ierusalim, în 2000, la Vatican şi în Italia, în 2002); ca membru în Comitetul executiv şi central al Consiliului ecumenic, a participat la diverse sesiuni ale acestora; vicepreşedinte al celei de a XI-a Adunări generale a Conferinţei Bisericilor Europene (Graz, 1997), membru sau preşedinte de onoare a diferite organizaţii nonguvernamentale.

La 12 septembrie 2007, ales Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind întronizat la 30 septembrie 2007, această zi fiind şi sărbătoarea oficială a Preafericirii Sale.

În calitate de Patriarh al României a fondat mai multe instituţii, dintre care menţionăm: Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, care cuprinde Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina, Agenţia de ştiri BASILICA şi Biroul de presă al Patriarhiei Române, Bucureşti  la 27 octombrie 2007; Centrul de Pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel” al Patriarhiei Române, Bucureşti (2008); Editurile Basilica şi Trinitas ale Patriarhiei Române, Bucureşti (2008); Centrul social-cultural „Sfântul Apostol Andrei” al Patriarhiei Române, Bucureşti (2008); Centrul de Pelerinaj „Sfântul Apostol Pavel” al Patriarhiei Române (2008); Centrul de pregătire pentru patrimoniu „Sfântul Constantin Brâncoveanu” al Patriarhiei Române, Bucureşti (2010);  Înfiinţarea Imprimeriei Pharos, Popeşti-Leordeni (18 martie 2011); Casa Memorială „Arhimandrit Arsenie Papacioc” de la Mănăstirea „Sfânta Maria” – Techirghiol, Stavropighie patriarhală (2011); Înfiinţarea Centrului Naţional de Formare Continuă „Dumitru Stăniloae” al Patriarhiei Române (28 octombrie 2012); Centrul de studii biblice şi pelerinaje „Sfântul Ioan Iacob” din cadrul Aşezământului Românesc de la Ierihon; Centrul „Sfântul Dionisie Exiguul” din Calabria, în cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei; Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Mănăstirea Caraiman (20 iulie 2012); persoane vârstnice „Sfântul Silvestru” al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Bucureşti (2013) etc.

Totodată, în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a organizat mai multe simpozioane, colocvii, congrese, expoziţii, dintre care menţionăm:  Simpozionul Sfântul Apostol Pavel, autor de scrieri biblice citite în Sfânta Liturghie, Palatul Patriarhiei (23 octombrie 2008);  A III-a ediţie a Simpozionului „Dialogul dintre teologie şi filozofie” cu tema Semnificaţia universului şi valoarea vieţii umane – o cale necesară de a înţelege viaţa, Bucureşti (14-15 mai 2009);  Al III-lea Congres naţional Hristos împărtăşit copiilor, Palatul Patriarhiei (2 septembrie 2010);  Conceptului de economie sustenabilă în timp de criză, Palatul Patriarhiei (12 mai 2012);  Simpozionul internaţional dedicat Tainei Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor, Palatul Patriarhiei, la 15-16 mai 2012, etc.

Ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al României a iniţiat, sprijinit şi coordonat programe culturale, educaţionale şi sociale, dintre care menţionăm: Concursul naţional de muzică bisericească Lăudaţi pe Domnul! (2008); Proiectul socio-educaţional Alege şcoala!, cu scopul prevenirii şi combaterii abandonului şcolar, în colaborare cu organizaţia internaţională World Vision;  Program social şi pastoral în vremuri de criză economică (Sf. Sinod al BOR, 7 iulie 2010);  Proiectul Reţea teritorială de furnizori creştini de servicii sociale – parteneri strategici în domeniul incluziunii sociale, în colaborare cu Federaţia „Filantropia” şi Organizaţia Internaţională pentru Caritate Creştin Ortodoxă - IOCC;  Proiectul socio-educaţional Alege şcoala!, extins la nivel naţional cu scopul prevenirii şi combaterii abandonului şcolar, în colaborare cu World Vision (1 septembrie 2010);  Protocol de cooperare pentru promovarea culturii şi identităţii naţionale între Patriarhia Română şi Televiziunea Română, la 26 septembrie 2013, etc.

Dintre activităţile liturgice şi misionare naţionale şi internaţionaleîn calitate de Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, menţionăm:

a. Aducerea moaştelor unor sfinţi la Bucureşti (2008 – moaştele Sfântului Apostol Pavel, Veria - Grecia; 2008 – moaştele Sfântului Sofronie, Patriarhul Constantinopolului, Corint- Grecia; 2009 – moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, din patrimoniul Sf. Sinod al Greciei -Atena; 2010 – fragment din lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, Mitropolia de Drama – Grecia; 2011 – Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Mitropolia de Patras - Grecia; 2012 – moaştele Sfântului Ierarh Nectarie, vindecătorul de boli, Eghina - Grecia; 2013 – moaştele Sfinţilor şi Drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana - Cipru; 2013 – Icoana Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, care conţine fragmente din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci şi din moaştele Sfintei Elena, şi icoana istorică a Sfântului Constantin cel Mare, aduse din Mitropolia Corintului, Grecia).

b. Activităţi misionare (29 noiembrie 2007 – a pus piatra de temelie pentru Catedrala Mântuirii Neamului; mai–octombrie 2008 – restaurarea Catedralei patriarhale Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena; 2008–2011 – ample lucrări de restaurare a Reşedinţei patriarhale şi construirea unui zid de incintă - 1.000 metri; 2009 – ridicarea a şase episcopii la rangul de arhiepiscopie -Arad, Argeş, Buzău, Galaţi, Râmnic şi Roman; 2009 – înfiinţarea Episcopiei Devei şi Hunedoarei, cu reşedinţa în municipiul Deva şi cu jurisdicţia în judeţul Hunedoara; etc.)

În activitatea sa de până acum, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a remarcat ca fondator de instituţii, publicaţii, organizator de simpozioane, colocvii, congrese şi expoziţii, iniţiator, sprijinitor şi coordonator a numeroase programe sociale, culturale şi educative. A înfiinţat şi susţinut mai multe instituţii de învăţământ teologic, facultate şi seminarii, mai multe asociaţii social-filantropice şi centre cultural-pastorale, atât în Moldova unde a fost arhipăstor aproape 18 ani, cât şi în Arhiepiscopia Bucureştilor. O grijă deosebită a arătat pentru monahism, numărul mănăstirilor şi schiturilor crescând în timpul păstoririi Preafericirii Sale.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a fondat mai multe publicaţii şi a participat la simpozioane, congrese, conferinţe, colocvii sau întruniri naţionale şi internaţionale şi a publicat mai multe volume. Este autorul a numeroase articole, studii în română, franceză, engleză şi germană, cuvântări şi prefeţe.

Patriarhul României deţine mai multe funcţii şi onoruri şi a obţinut mai multe titluri şi distincţii fiind Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi străinătate. La 30 septembrie 2007 a primit Ordinul "Steaua României" în grad de mare Cruce din partea Preşedintelui României, dl. Traian Băsescu.

Biografia integrală a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel se regăseşte pe site-ul patriarhia.ro.