După oficierea Sfintei Liturghii, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, au săvârşit slujba Parastasului pentru vrednicul de pomenire arhimandrit Teofil Lefter, la împlinirea a 40 de zile de la trecerea la cele veşnice. Slujba Parastasului a fost urmată de un Trisaghion la mormântul părintelui Teofil, aflat lângă biserica nouă a Mănăstirii Pângăraţi, sfânt lăcaş pentru ridicarea căruia fostul stareţ, alături de obştea pe care a păstorit-o, a trudit timp de opt ani.

Părintele Petroniu, noul stareţ al Mănăstirii Pângăraţi

Tot sâmbătă, după săvârşirea slujbei de pomenire a părintelui Teofil Lefter, IPS Teofan l-a instalat ca stareţ pe seama Mănăstirii Pângăraţi pe arhim. Petroniu Marin. «După trecerea la cele veşnice a părintelui Teofil, părintele Petroniu, cu autoritatea şi experienţa sa de mai bine de 14 ani ca stareţ al Mănăstirii Horaiţa, a fost cel care a asigurat interimatul de patru zeci de zile la Mănăstirea Pângăraţi, unde a fost cunoscut şi primit cu pace de obşte. El însuşi a primit această cruce, de a se rupe de obştea lui, pentru a putea duce mai departe ctitoria de suflet a părintelui Teofil. În locul său, la Mănăstirea Horaiţa a fost instalat stareţ părintele Vasile Rubin, care a fost dintru început fiu al acestei obşti şi pe care nădăjduim ca Sfântul Nicolae, ocrotitorul mănăstirii, să îl întărească pentru a continua lucrarea părintelui Petroniu în această obşte frumoasă şi pentru a menţine acel duh de frăţietate pe care l-a cunoscut el însuşi ca vieţuitor al mănăstirii“, ne-a relatat arhim. Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor.   

Părintele Teofil Lefter a condus obştea de la Pângăraţi timp de 16 ani

Mănăstirea Pângăraţi este una dintre vetrele de spiritualitate şi cultură creştin-ortodoxă din judeţul Neamţ. Biserica veche a acestei obşti monahale a fost ridicată în timpul păstoririi sihastrului Amfilohie, iar în sec. al XVI-lea s-a dezvoltat aici o şcoală de iconari. După perioada grea din timpul regimului comunist, când, timp de câteva decenii, biserica şi celelalte imobile ale mănăstirii au fost predate Staţiunii de Cercetări Biologice, Geografice - „Stejaru“, mănăstirea a fost reînfiinţată în luna mai a anului 1991, prin hotărârea Sfântului Sinod. Din anul 1996, stareţ a fost numit părintele Teofil Lefter, care a condus această veche mănăstire timp de 16 ani, până la 2 februarie 2012, când a trecut la cele veşnice.

Singura biserică din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei închinată Botezului Domnului

Mănăstirea Horaiţa, aşezată într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, continuă tradiţia vrednicilor înaintaşi, împletind armonios ascultarea, isihasmul, rugăciunea şi munca. Aşezată nu departe de poalele Muntelui Horăiciorul, Mănăstirea Horaiţa a luat fiinţă în prima jumătate a sec. al XIX-lea. Biserica actuală a mănăstirii, singura din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei închinată Botezului Domnului, a fost ridicată în timpul stăreţiei cuviosului părinte Ermoghen Buhuş, între anii 1848-1867, fiind sfinţită la 20 octombrie de către mitropolitul de atunci al Moldovei, Calinic Miclescu. Biserica sfântului lăcaş impresionează şi prin elementele de arhitectură romano-bizantină, precum şi prin influenţele ruseşti în numărul şi configuraţia celor opt turle. Catapeteasma, de asemenea, este unică în ţară, probabil şi în lume, în primul rând datorită aşezării amvonului deasupra uşilor împărăteşti. La Mănăstirea Horaiţa se organizează în fiecare an, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, procesiunea cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de la Horaiţa la Horăicioara.