Nouă ani de tabără Floare de colţ la Durău

28 Ianuarie 2019 19:14 Pr. Mihai Barna Arhiepiscopia Iaşilor

Începând cu anul 2010, cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Teofan, în cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor a luat fiinţă o nouă activitate: organizarea de tabere pentru copii şi tineri la munte, în staţiunea Durău.

Primul proiect implementat cu succes a fost Tabăra „Floare de colţ”, unde copiii şi tinerii puteau alege să se înscrie într-una din seriile săptămânale din ediţia de vară, iar apoi din cea de iarnă. După aceea, activitatea a fost dezvoltată şi înnoită cu alte proiecte: Tabăra „Izvoarele Bucuriei” organizată la Neamţ şi Bălţăteşti, proiectul misionar „Tabăra din Pridvorul Satului”, Cursurile de formare a personalului de tabără iar în anul 2018 inaugurarea Parcului de aventură „Floare de colţ” de la Durău şi noul magazin de suveniruri cu produse purtând însemnele taberei.

Dacă ar fi să transpunem în cifre, în nouă ani au fost organizate 178 se serii de tabără, au participat 15869 de copii şi tineri, 3488 de adulţi organizatori, deci un total de aproape 20000 de persoane implicate.

O parte din încasările taberei au fost direcţionate pentru organizarea unor tabere în parohii mai sărace şi cu copiii dezavantajaţi social.

Parteneri ne-au fost în această perioadă Centrul Cultural Pastoral „Sf. Daniil Sihastru” Durău, parohiile şi şcolile din oraşe şi sate, respectiv preoţii şi cadrele didactice din cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Tabăra Ortodoxă „Antiochian Village” din S.U.A., eparhiile mitropoliei noastre, Mitropolia Basarabiei, Radio Trinitas, Ziarul Lumina, Doxologia Media, Clubul IQ Iaşi şi alături de aceştia, mulţi oameni de bine.

Din activităţile prezente în programul taberei, amintim: caiac, parc aventura – trasee cu 60 de jocuri  şi elemente de construirea echipei, Durău Ball, drumeţii pe munte (Toaca, Duruitoarea, Fântânele), tir cu arcul, orientare şi supravieţuire, comunicare, întreabă preotul, construirea echipei, concurs de explorare, dans, karaoke, seara talentelor, cinema, modelaj în lut, sport şi foc de tabără.

O lucrare de doctorat[1] ce şi-a propus să cerceteze posibilităţile de apropiere a copiilor şi tinerilor de valorile creştine şi româneşti prin intermediul taberelor, a scos la iveală metode şi mijloace folositoare pentru pastoraţia în Biserică. Această lucrare, ce cuprinde şi un studiu de caz, la a cărui realizare au fost implicaţi 555 de tineri respondenţi, arată că experienţa de tabără facilitează apropierea tinerilor de Hristos şi de Biserică. Hristos este împărtăşit copiilor şi tinerilor prin: rugăciunea de dimineaţă şi de  seară, participarea la Sfânta Liturghie dar şi la alte slujbe, rugăciunea înainte şi după masă, ascultarea unui cuvânt de învăţătură rostit de un preot, adresarea de întrebări preoţilor despre viaţă şi credinţă, postul, Spovedania, primirea Sfintei Împărtăşanii, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfinţilor, împărtăşirea credinţei ortodoxe cu ceilalţi tineri, participarea la alte activităţi organizate de Biserică. Tot în cadrul acestui studiu s-a observat că frecvenţa împlinirii acestor practici creştine a crescut după participarea într-o astfel de tabără, faţă de timpul dinaintea taberei, cu o medie de 5,85%.

Un lucru observat şi precizat de majoritatea participanţilor a fost acela că aceste practici au fost propuse, nu ignorate sau impuse, ceea ce i-a făcut pe copiii şi tinerii participanţi, cu vârste între 9 şi 17 ani, să dorească împlinirea lor şi chiar să fie bucuroşi că au cu cine să-şi împărtăşească credinţa, să-şi valideze reciproc nevoile duhovniceşti. Participanţii au realizat că anturajul poate avea şi o influenţă pozitivă asupra cuiva, prin modelul celor buni, deşi în general se vorbeşte despre un anturaj în rândul tinerilor cu o influenţă de alterare morală.

Mesajul Bisericii a fost propovăduit tinerilor din tabără într-un mod adaptat vârstei lor prin: comunicare, accesibilitate, învăţare prin experienţă, specificul activităţilor, cadrul natural, spirit de libertate şi atitudinea preoţilor şi a organizatorilor.

Lucrarea misionară a Bisericii în rândul tinerilor este împlinită şi prin desfăşurarea acestor programe specifice. Participarea la tabere creştin-ortodoxe facilitează experierea vieţii în Hristos şi în Biserică. Experienţa taberei creştin-ortodoxe armonizează creşterea duhovnicească a tinerilor cu dezvoltarea celorlalte laturi ale personalităţii lor. Preotul, prin prezenţa şi activitatea lui în tabără, are un aport considerabil pentru creşterea duhovnicească a tinerilor. Însă, pentru a fi membri activi ai Bisericii, pe lângă participarea în tabere, tinerii au nevoie şi de o atmosferă familială bună cât şi de un mediu primitor în parohiile din care fac parte.

Practic, în tabără şi după aceea tinerii se spovedesc mai des la preoţii de acasă sau ţin legătura cu cei din tabără, inclusiv cu animatorii. La unii tineri la care preoţii nu ajung, poate ajunge tabăra. Sunt unii copii şi tineri care se declară „atei”, dar care „devin” credincioşi, datorită experienţei de tabără (dialogurile cu preotul, slujbele, prieteniile, activităţile, natura…). Alţii continuă să citească rugăciuni din cărticica folosită în tabără de dragul zilelor frumoase petrecute la Durău. În tabără are loc o învăţare prin lucrare, prin experienţă, practicând. Astfel se pot crea obiceiuri. Unii dintre participanţi şi animatori se conectează la comunitatea de la Paraclisul Mitropolitan Metocul Maicilor din Iaşi, unde au loc conferinţe, cateheze biblice, program liturgic, pelerinaje şi participă la corul de colinde.

De aceea, viziunea Departamentului Tabere al Arhiepiscopiei Iaşilor se referă la crearea unor medii sigure, distractive şi educative pentru copii şi tineri, în care ei se pot dezvolta personal (emoţional, spiritual, fizic etc), în care se pot împrieteni, auto-depăşi, şi pot deveni astfel adolescenţi independenţi şi responsabili. Iar misiunea Taberei „Floare de colţ” este să ofere copiilor şi tinerilor o experienţă vie a relaţiei lor cu Dumnezeu şi cu semenii, în spiritul credinţei ortodoxe, într-un mediu natural, recreativ şi educativ.

În tabără, copiii şi tinerii pot desoperi noi sensuri ale lumii din exteriorul şi din interiorul lor, prin experienţele pe care le trăiesc şi care devin astfel surse de învăţare.

Valorile taberei „Floare de colţ” sunt: implicare, distracţie, învăţare, prietenie, spiritualitate, lucru în echipă, responsabilitate, independenţă şi deconectare.

Mitropolitul Antonie de Suroj mărturiseşte următoarele: Pe la 11 ani am fost trimis într-o tabără de băieţi, unde am întâlnit un preot care avea în jur de 30 de ani. M-a impresionat ceva la el - avea dragoste de dăruit pentru toţi, iar această iubire nu era condiţionată de cuminţenia noastră, după cum nu era afectată nici de obrăzniciile noasIrc. Era o necondiţionată putere de iubire. Nu mai întâlnisem aşa ceva până atunci. Eram iubit acasă, desigur, dar mi se părea ceva firesc. Aveam şi prieteni, dar şi acesta era un lucru firesc; însă o asemenea iubire nu mai întâlnisem vreodată. La vremea aceea, nu am pus-o în legătură cu ceva anume, găseam doar că acest om era extrem de derutant şi de vrednic de iubit. Numai după un timp, când descoperisem deja Evanghelia, am înţeles că omul acela iubea cu o iubire care era de dincolo de el. Preotul acela ne împărtăşea iubirea dumnezeiască sau, dacă preferaţi, iubirea lui omenească avea o asemenea profunzime, cuprindere şi intensitate, încât ne putea cuprinde pe toţi în ea, fie cu bucurie, fie cu durere, dar oricum, într-o singură iubire. Cred că această experienţă a fost prima mea experienţă spirituală profundă[2].

Prin urmare, participarea într-o tabără poate schimba viaţa cuiva, însă pentru aceasta este nevoie de lucrarea Duhului lui Hristos arătată în comunitatea celor ce cred în El.

Se cuvine să fie înălţată mulţumire lui Dumnezeu pentru lucrarea săvârşită de El în comunitatea copiilor şi a tinerilor care au participat la Tabăra „Floare de colţ” de la Durău şi în celelalte proiecte ale Departamentului Tabere al Arhiepiscopiei Iaşilor în aceşti nouă ani.

 

[1] Pr. Doru-Mihai Barna, „Lucrarea misionar-pastorală a Bisericii Ortodoxe în tabere pentru tineri”, susținută public pe 22 septembrie 2016, la Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae„ din Iași.

[2] Mitropolitul Antonie de Suroj, „Școala rugăciunii”, traducere din limba engleză: Gheorghe Fedorovici, București: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2006, p. 13.

De la același autor

Ultimele din categorie