O carte cât un semn de gând

Cartea este plină de șoapte care să vindece furtuna prin care trecem.

Traducătorul și scriitorul Ghiorghiță Ciocioi ne aduce la îndemână o carte-experiență: „Cum L-am cunoscut pe Dumnezeu. Minunea în viața mea” (Editura de Suflet, București, fără an, 126 pg.) Apărută în limba rusă în 2010 (Editura Azbuka, Moscova) lucrarea este, în cel mai corect sens, o carte-semn de carte. Sunt mărturii legate de Calea către Dumnezeu (pp. 11-72), Minunea în viața mea (pp. 73-92) și Viața în Biserică (pp. 93-125). Simple. Pornite din sufletul unor oameni veniți de departe spre Hristos. Un soi de breviar al convertiților ori al oamenilor care-L redescoperă pe Dumnezeu.

Sunt texte scurte, motivante – cum ar spune lumea de azi – care ne-aduc aminte durerea depărtării de Dumnezeu a generații de oameni răniți de „interzicerea” lui Dumnezeu în viețile lor. Tablouri comune cu propria noastră viețuire. Bunici și părinți, preoți curajoși ori tineri în căutarea sensului vieții, comunități suspendate în vocații, proscrierea vieților unor oameni. Sunt episoade – poliția consomoliștilor scoțând fetele de la Deniile Patimilor ori ideologizarea forțată a culturii tinerilor – care nu, nu sunt povești din George Orwell, ci realitatea trăită de mulți dintre noi și aici, Acasă.

Cartea este un soi de catehism de încurajare, multe dintre cele rostite de oamenii aceștia – trăitori practic în toate colțurilor Maicii Rusia – fiind cuvinte pe care le-am fi rostit oricare dintre noi... Mi-a plăcut teribil o spusă a Annei Kalujnaia (61 ani, Kiev, p. 34): „Cel ce nu ascultă glasul liniștit al Domnului, acela va auzi tunetele Lui”. Cartea este plină de șoapte care să vindece furtuna prin care trecem.

Sursa: tribuna.ro

De la același autor

Ultimele din categorie