O reconstrucție editorială mi-a bucurat lectura în zilele care au trecut. Curajoasa și tot mai prezentă Editură Spandugino – căreia i-am prezentat câteva producții cu adevărat frumoase – ne provoacă la o re-lectură a unui autor care încântă: Teodor Baconschi, SCRIERI 1, Puterea Schismei. Turn înclinat (Spandugino, București, 2021, 964 pg.). Curajoasă întreprindere editorială și duhovnicească, deopotrivă.

Avem la îndemână două titluri în haină nouă: Puterea Schismei. Un portret al creștinismului european (volum publicat prima dată în 2001, la Editura Anastasia, aici pp. 19-339) și Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică (volum publicat pentru prima dată în 2007, la Editura Curtea Veche, aici pp. 343 - 964).

Scrierile lui Teodor Baconschi nu se pot povesti ori recenza, oricât de mult încerci. Sinteze ale unei inteligențe asumate în timp, construită cu mare migală, stăpân pe cheile discursului public și analist realist al lumii în care ne trăim viețile, autorul propune o lectură duhovnicească sub arcada de curaj a mireanului care nu refuză dezbaterea. Nu cere să fii în acord cu ceea ce scrie. Cere doar să-l asculți și să gândești, să-ți lași ascultată rațiunea și să nu fii mânat doar de empatia de fond atunci când îți dorești o pastorală ori o teologie vie. O să citiți pagini de teologie, de antropologie culturală ori cultură pur și simplu. Entuziast întru cunoaștere transferă – și prin aceste texte – o dinamică a înțelegerii ethosului Bisericii cu adevărat remarcabilă. Cunoscător din interior al spiritualității creștine, fin observator al gâlcevii înțelepților cu lumea, aprig și exigent critic al idolatrizării lui Dumnezeu, Teodor Baconschi re-cititul mă găsește mai îmbătrânit în lectură. Și de aceea mai apropiat de textele sale. Cred că evenimentul restaurării prin ediție critică – mi-am amintit de Pleiade, efectiv – a textelor sale trebuie să ne găsească apți de înțelegere. Repet, poți să nu fii de acord cu tot ce propune, cu tonul său sau indiscreția prin care ridică de pe rănile nelucrării pastorale coaja fariseismului. Dar nu poți refuza să gândești, să răspunzi provocării de a analiza cu el o realitate extrem de grea. Nu mi-am reținut niciodată exprimarea simpatiei pentru scrisul său – prietenia nu e prilej de pierdere a exigenței – pentru inteligența interogației.

Volumul acesta – sunt propuse încă 4, ultimul hors collection –  e semn că vocea sa se poate reactiva în cultura română – teologică și nu numai – fiind vie, autentică și provocatoare inteligenței. Un joc de mărturie? Mult mai mult. Emoția mărturiei omului căruia-i pasă. Lectură bună!

Sursă text și foto: tribuna.ro